foto: pexels.com/@Kai Pilger
România produce destul grâu încât să acopere cererea internă și să și exporte, în cantități mari. România importă cantități mici de aluat congelat per capita, dar este totodată exportator de aluat congelat, pe o piață internațională dinamică.
O mai veche teză propagandistică, potrivit căreia România își vinde ieftin grâul și importă aluat congelat scump pentru pâinea cea de toate zilele a cetățenilor săi, a fost reșapată recent de Dan Negru, vedetă de televiziune și posesor al unei pagini de Facebook, unde a publicat recent următorul status:
„România e campioana Europei! N-o să vedeți știrea asta în multe locuri.
În iulie România a fost cel mai mare exportator de grâu, orz și porumb din Europa! 286 mii de tone de grâu am avut noi și 80 mii nemții. Totuși, în țara care e grânarul Europei una din patru pâini e făcută din aluat congelat adus din import. Exportăm grâu ieftin și bun și importăm aluat congelat scump și prost ! Avem destul grâu pentru nevoile tuturor dar nu îndeajuns pentru lăcomia unora !”
Sunt trei teme aici: 1. Exportul de cereale românești; 2. Importul de aluat congelat și 3. Interesele comerciale ale traderilor (eventual ale fermierilor) sugerate prin expresia „lăcomia unora”.
Campionatul exportului de cereale se joacă până în iunie 2025
Să le iau pe rând. Pariez că autorul mesajului nu frecventează bazele de date agricole. Informația din status este cu siguranță culeasă de pe vreun site cu profil agricol sau generalist. Da, ”România este campioană” la exporturile de grâu și orz, în luna iulie 2024, și cantitățile vândute sunt chiar mai mari: 643.815 tone de grâu și 455.885 tone de orz. Aceste cantități sunt, de departe, cele mai mari, din Uniunea Europeană.
Cu precizarea că e abia prima lună a anului comercial 2024-2025, care se va finaliza în 30 iunie 2025. Așa am început și anul trecut, am fost pe locul 1, două-trei luni, apoi Franța ne-a depășit. În Hexagon, startul la recoltat se dă mai târziu decât în România. În plus, anul acesta, fermierii români au lansat campania agricolă la orz și grâu cu două săptămâni mai devreme decât de obicei. Există un decalaj destul de semnificativ între recoltarea din România și cea din Franța.
De fapt, la grâu și la orz, România și Franța fac, deseori, schimb de locuri. Nu e ceva excepțional că România ajunge să ocupe locul I la exportul de cereale.
Anul acesta, a fost unul favorabil pentru orz și grâu, în România, datorită unor condiții meteo bune, în timp ce fermierii francezi s-au confruntat cu dificultăți meteo (ploi abundente, focare de infestare cu dăunători). Este posibil ca România să își păstreze locul I. Vom vedea.
Trebuie să fii complet nefamiliarizat cu evoluția comerțului cu cereale în România și Uniunea Europeană ca să te entuziasmezi pe Facebook, în luna iulie, că România e campioană la exporturile de grâu. E ca și cum strigi pe stadion că echipa favorită a câștigat partida doar fiindcă a marcat un gol în primele minute!
Autorul statusului face o comparație cu Germania care se întâmplă să fie în iulie, anul acesta, pe locul doi. Germania e, de regulă, un exportator de locul patru, după Franța, România și Polonia.
Despre porumb vorbim anul viitor. Seceta de anul acesta ne poate compromite șansele să fim campioni la exporturi.
Pe situația aceasta comercială, cu România plasată în topul exportatorilor de cereale din UE pe piețele terțe, posesorul contului de Facebook menționat mai sus face o grefă, lipește artificial și antitetic o altă realitate comercială și anume importul de aluat congelat, pe care îl proiectează hiperbolic: o pâine din patru pâini consumate în România este obținută din aluat congelat adus din import. Aluat care este „scump și prost”, declară ritos autorul.
Statistica aluatului congelat
Ia să vedem cum stau lucrurile cu aluatul congelat. Date colectate de pe internet, din surse jurnalistice credibile, care folosesc la rândul lor surse oficiale ( INS și ANSVSA ) arată că importul de aluat congelat nu depășește 2 kilograme per capita. Adică, fiecare român consumă într-un an, în medie, pâine și produse din patiserie obținute din 2 kg de aluat congelat. Datele sunt din 2018, nu dispun de date actualizate. Să presupunem că, între timp, a crescut consumul din importuri la 4 kg de aluat congelat per capita.
Consumul de pâine per capita în România este, potrivit INS, de 60-70 de kg. Raportul consum pâine din aluat congelat din import – consum pâine din grâul românesc este de 1 – 17. Nu de 1 – 4.
De precizat că sunt active și în România fabrici de aluat congelat (de exemplu, La Lorraine, Câmpia Turzii, peste 35.000 de tone anual), pe care îl vând hypermarketuri-lor și unităților HoReCa, iar acestea produc în cuptoarele proprii pâine și produse de patiserie calde, spre satisfacția clienților.
Mai mult, România este și exportator de aluat congelat, un amănunt pe care propagatorii tezei de mai sus nu-l știu sau îl eludează. Ironia face ca, acum zece ani, în presa din Italia să apară articole care reclamau importul de aluat congelat din România!
Da, există o piață în dezvoltare a aluatului congelat, la nivel internațional. România importă acest produs, dar, după cum am văzut, o cantitate mică per capita.
Aritmetica pâinii
Rezultă că cererea de pâine pe piața românească, de 60-70 kg per capita, este satisfăcută aproape integral din producția internă de grâu. România produce anual între 8 și 10 milioane de tone de grâu.
Pentru satisfacerea pieței interne, pe palierul pâine și produse de patiserie (nu iau în calcul și palierul hrană pentru animale), sunt de ajuns 2.000.000 de tone de grâu.
Inginerul tehnolog în industria de morărit și panificație, Gheorghe Muscalu, owner „Doar grâne”, a furnizat G4Food următoarele date:
„Pentru a obține 1 kilogram de făină albă 550 este nevoie de 1,4 kilograme de grâu. Pentru 1 kg de făină integrală (neagră) este nevoie de 1 kg de grâu ( minus 1,2% corpuri străine și praf).
Dintr-un kilogram de făină românească obținem:
1.3 kg de pâine industrială
1.5 kg de pâine artizanală.
Acestea sunt date aproximative, deoarece capacitatea de hidratare a fainurilor schimba mult datele problemei”.
Cu aproximație, 1 kg de pâine industrială rezultă dintr-un kilogram de grâu. Să facem niște calcule. 1.000.000 de tone de grâu = 1.000.000.000 de kilograme de pâine. O cantitate care acoperă necesarul pentru 14.300.000 de consumatori din România. Populația României ar fi de 21.000.000 de milioane, după domiciliu. Deci, cu 1.500.000 de tone de grâu este acoperit consumul de pâine în România.
Rezultă o cantitate excedentară de câteva milioane de tone de grâu, pe care România o exportă pe piețele terțe. Exporturile de grâu românesc au crescut considerabil după aderarea României la Uniunea Europeană și intrarea pe piață a marilor traderi. Datorită exporturilor, fermierii români au reușit să comercializeze o producție de cereale tot mai mare, obținută prin aplicarea noilor tehnologii agricole și utilizarea mașinilor agricole performante, cumpărate, în mare parte, cu fonduri europene. Subvențiile, granturile nerambursabile, importurile de tehnică și tehnologie, inputurile de calitate, activitatea marilor traderi au urcat România în topul producătorilor de cereale și semințe oleaginoase din Uniunea Europeană. Toate au mers ”mână în mână” și au dus la nivelul de performanță actual.
Recolta dezinformării
Despre lăcomia cui vorbește autorul postării de mai sus? A marilor traderi care au deschis piețele internaționale pentru cerealele românești și au favorizat câștiguri fără precedent pentru fermierii români?
A fermierilor români care își vând grâul traderilor? Ce ar putea face ei? Să producă milioane de tone de pâine? Pentru cine? Piața internă de morărit și panificație nu are nevoie de mai mult de 2.000.000 de tone.
România produce destul grâu încât să acopere cererea internă și să și exporte, în cantități mari. România importă cantități mici de aluat congelat per capita, dar este totodată exportator de aluat congelat, pe o piață internațională dinamică.
Sigur, cerealele sunt o materie primă care ar putea fi integrată într-un lanț de producție aici, în țară, în zootehnie, de pildă. Unii mari fermieri fac deja asta.
Mesajul de pe Facebook a obținut: 49.000 de reacții, 2.650 de comentarii, 19.000 de distribuiri. O ”recoltă” bogată! Unele comentarii sunt de respingere („…realitatea nu e deloc asta, dar anti europenii, frustrații și încuiații la minte le iau drept certitudini!”), cele mai multe sunt de acceptare („Mulțumesc Dan Negru! Ne arăți ce valori avem si cat de proști suntem! Avem de toate si totuși nimic! Ați lăsat țara pe mâna altora! Am ajuns slugile lor in propria noastră țară! Ce trist!”).
Fiecare like, fiecare comentariu pozitiv, fiecare distribuire înseamnă acceptarea în conștiință a unei dezinformări.
