Sursa foto: Pexels
Boala hepatică grasă (ficatul gras) este o afecțiune frecventă, caracterizată printr-o acumulare excesivă de grăsime în ficat, care duce la inflamație și, în unele cazuri, la apariția leziunilor hepatice. În general, de vină pot fi excesele alimentare și consumul de alcool dar, potrivit healthline.com, există și situații în care boala ficatului gras apare din alte cauze.
Ficatul unui om sănătos conține o cantitate mică de grăsime. Abia atunci când grăsimea reprezintă 5% până la 10% din greutatea ficatului, este considerată o problemă de sănătate.
Boala ficatului gras, sau steatoza hepatică, are două cauze: una non-alcoolică, cunoscută sub numele de boala ficatului gras non-alcoolic, și una asociată cu un consum crescut de alcool, cunoscută sub numele de boala ficatului gras alcoolic.
Iată ce afecțiuni au drept consecință boala ficatului gras
Boala ficatului gras non-alcoolic are diverse cauze, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2 și colesterolul ridicat.
Simptomele bolii hepatice grase s-ar putea să nu fie vizibile până când afecțiunea nu progresează.
- Obezitatea este un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea bolii ficatului gras non-alcoolic. Aproximativ 50-90% dintre persoanele obeze au ficatul gras.
- Rezistența la insulină poate duce la o acumulare de grăsime în ficat. Apare atunci când organismul nu utilizează eficient insulina, rezultând niveluri mai mari de glucoză în sânge. Acest exces de glucoză este în cele din urmă transformat în grăsime și stocat în ficat.
- Nivel ridicat de zahăr din sânge și diabetul. Atât glicemia crescută, cât și diabetul de tip 2 sunt considerați factori de risc pentru boala ficatului gras non-alcoolic. Nivelurile necontrolate ale zahărului din sânge pot provoca acumularea de grăsime în ficat, ce duc la exacerbarea afecțiunii.
- Creșterea colesterolului din sânge. Nivelurile ridicate de colesterol și trigliceride din sânge au fost asociate cu un risc mai mare de a dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic.
Cum se diagnostichează boala ficatului gras
Diagnosticarea bolii hepatice grase implică proceduri imagistice, cum ar fi ecografia abdominală, scanarea CT sau RMN. Deși este posibil ca aceste tehnici să nu poată diferenția între boala ficatului gras non-alcoolic și cea a ficatului gras alcoolic, ele sunt, totuși, esențiale în identificarea problemei.
Ce simptome are boala ficatului gras
Ca simptome este posibil ca indivizii să nu detecteze niciun semn vizibil, în fazele inițiale ale bolii hepatice grase. Însă, pe măsură ce boala se agravează, apar unele simptome tipice.
- Îngălbenirea ochilor și a pielii. Icterul, caracterizat prin îngălbenirea pielii și a ochilor, poate apărea în stadiile avansate ale bolii hepatice grase. Acest lucru se întâmplă atunci când capacitatea ficatului de a elimina bilirubina, un produs rezidual din organism, este compromisă. În timp ce icterul în sine de obicei nu provoacă durere, adesea indică leziuni hepatice semnificative.
- Umflarea. Umflarea sau acumularea de lichide, în special în abdomen (ascita) sau picioare (edem), este un simptom comun al bolii hepatice grase avansate. Acest lucru se întâmplă atunci când funcția ficatului se deteriorează, provocând un dezechilibru de lichide în organism.
- Oboseala cronică. Oboseala, în special când devine cronică, este un simptom frecvent al bolii hepatice grase. Această lipsă persistentă de energie poate afecta capacitatea ta de a-ți îndeplini sarcinile zilnice și s-ar putea să nu se îmbunătățească doar cu odihnă. Deși oboseala este obișnuită și adesea nu indică o boală severă, oboseala cronică, împreună cu alte simptome, cum ar fi icterul, durerea abdominală sau scăderea în greutate inexplicabilă, ar trebui să te determine să mergi la un control medical, pentru a exclude afecțiuni precum boala ficatului gras.
- Dureri de stomac. Durerea abdominală, în special în zona dreaptă sus, este adesea asociată cu boala ficatului gras.
Ce complicații poate avea boala ficatului gras
- Inflamații și cicatrici ale țesutului hepatic, din cauza leziunilor cronice ale ficatului.
- Cancer de ficat. Deși rară, această afecțiune este o posibilă consecință a bolii hepatice grase netratate.
- Risc crescut de boli de inimă.
- Risc de accident vascular cerebral.
Ce alimente te-ar putea ajuta dacă suferi de boala ficatului gras
- fructe și legume
- plante bogate în fibre, precum leguminoasele și cerealele integrale
- reducerea semnificativă a consumului de anumite alimente și băuturi, inclusiv cele bogate în zahăr adăugat, sare, carbohidrați rafinați și grăsimi saturate
- alcool limitat/exclus.
O dietă bogată în nutrienți, pe bază de alimente integrale, bogată în fibre, proteine și grăsimi nesaturate, este, în general, recomandată pentru persoanele cu ficat gras non-alcoolic, potrivit healthline.com.
Modalități suplimentare de a ameliora boala ficatului gras
- Fii activ: exercițiile regulate te pot ajuta să pierzi în greutate și să gestionezi boala hepatică. Încercă să faci cel puțin 30 de minute de exerciții aerobice în fiecare zi.
- Niveluri scăzute de lipide din sânge: Urmărește-ți aportul de grăsimi saturate și zahăr pentru a te ajuta, astfel, să-ți gestionezi nivelul de colesterol și trigliceride. Dacă modificările dietei și ale exercițiilor fizice nu sunt suficiente pentru a-ți reduce colesterolul, mergi la medic pentru ca acesta să-ți indice opțiunile terapeutice medicamentoase.
- Gestionează diabetul: Diabetul și boala ficatului gras apar, adesea, împreună. O dietă echilibrată și exerciții fizice regulate te pot ajuta să gestionezi ambele afecțiuni. Dacă glicemia este încă ridicată, medicul îți poate prescrie medicamente pentru a o reduce.
