Zece legume și alimente vegetale ale lunii ianuarie și motive justificate să le mănânci/ Te ajută să slăbești, sunt ieftine, gustoase și versatile  

Otilia Ignat 5 ianuarie 0 comentarii 5484 vizualizări
legume Foto: Unsplash

Ianuarie este o lună specială și asta nu doar pentru că este prima lună a anului, ci pentru că, în mod tradițional, este perioada dedicată unei alimentații mult mai chibzuite atât din punct de vedere al caloriilor, cât și al costurilor. Cele 10 legume ideale în ianuarie sunt gustoase, versatile, aduc nutrienți importanți, sunt echilibrate din punct de vedere al caloriilor și nu în ultimul rând, foarte accesibile, scrie Healthline.  

Varza, conopida și varza de Bruxelles

Cele trei legume fac parte din familia cruciferelor, alături de broccoli, kale și ridichi. Sunt foarte bogate în fibre, vitamine (în special vitamina C și vitamina K), minerale (cum ar fi potasiul și calciul) și compuși antioxidanți. De asemenea, conțin glucozinolați, compuși care au proprietăți antiinflamatorii și anticancerigene și sunt active în susținerea sistemului imunitar, a sănătății digestive și pentru protecția împotriva bolilor cronice.

Varza este printre cele mai versatile legume. Poate fi consumată crudă, murată sau gătită. Conopida cu smântână, cu brânză la cuptor sau orezul din conopidă (obținut prin mărunțirea conopidei crude, până capătă textura și dimensiunea similară boabelor de orez, sotat cu ulei de măsline și condimente) sunt tot atâtea modalități de a pregăti conopida. 

Varza de Bruxelles este delicioasă atunci când este gătită corect. Poate fi sotată cu ulei de măsline și usturoi sau coaptă la cuptor până devine ușor crocantă, dar cea mai bună variantă este cea fiartă rapid pentru a-și păstra textura și culoarea și asezonată cu nuci prăjite, bacon crocant și o glazură dulce-acrișoară din miere și oțet balsamic.

Păstârnacul – morcovul parfumat

Sursă bogată de fibre, păstârnacul este benefic pentru o serie de alte afecțiuni legate de tractul digestiv, inclusiv refluxul gastroesofagian și diverticulita. Datorită conținutului ridicat atât de fibre solubile și insolubile, păstârnacul contribuie la o diversitate mai mare de bacterii benefice în intestin, susținând sănătatea microbiomului și reducând riscul de inflamație intestinală. Fibrele solubile ajută la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge, în timp ce cele insolubile contribuie la îmbunătățirea tranzitului intestinal.

Pe lângă fibre, păstârnacul este o sursă valoroasă de antioxidanți, cum ar fi vitamina C, care ajută la combaterea stresului oxidativ și la întărirea sistemului imunitar, mai ales în sezonul rece. Este, de asemenea, bogat în acid folic, esențial pentru funcționarea optimă a sistemului nervos și pentru sănătatea celulară. La toate acestea se adaugă și capacitatea de a oferi protecție împotriva infecțiilor fungice. Această rădăcinoasă dulceagă este un aliment ideal iarnă, fiind versatil și accesibil. În plus, este ușor de utilizat în diverse rețete.

Păstârnacul este perfect adaugat în supe, ciorbe, este minunat sub formă de piure și este savuros copt, alături de alte rădăcinoase, pentru o garnitură crocantă și sănătoasă. 

Prazul – ceapa nobilă

Alături de usturoi și ceapă, prazul face parte din familia allium, dar are o aromă distinctă, mult mai fină și mai plăcută decât a celorlalte două legume. Este foarte bogat în potasiu, un mineral mereu deficitar, ceea cel recomandă ca un aliat pentru sănătatea inimii și a vaselor de sânge, cu beneficii în reglarea tensiunii arteriale. Prazul este simbolul național în Țara Galilor și este foarte populară în Oltenia. Două dintre cele mai faimoase supe din lume, cock-a-leekie din Scoția și crème vichyssoise din Franța, au prazul ca ingredient de bază. 

Aceasta din urmă este una dintre cele mai bune supe cremă. Ai nevoie de câteva fire de praz, cartofi albi, o ceapă. Călește prazul în unt, atât partea albă cât și frunzele tinere, adaugă ceapa și, la final, cartofii. Înăbușe legumele câteva minute, pune supă de legume (apă sau supă de pui) și o frunză de dafin. Acoperă și lasă să fiarbă. Omogenizează cu un blender, după ce scoți frunza de dafin, adaugă smântână, sare, piper proaspăt măcinat și servește supa cremă cu crutoane.

Morcovii și rădăcina de țelină

Înainte ca agricultorii olandezi să domine piața morcovilor cu soiurile portocalii în secolul al XVII-lea, aceste rădăcinoase existau într-un curcubeu de culori. Din fericire acestea au revenit în atenție. Soiurile albe, galbene, mov și roșii sunt minunate coapte. Pot fi copți, fierți, preparați sub formă de sote, pot fi ingredientul principal în supe cremă (adaugă chimen la supa cremă de morcovi, pentru un gust fabulos), și sunt incluși în rețetele dulci (blaturi de tort, checuri și brioșe).

În ceea ce privește beneficiile, morcovii sunt o sursă excelentă de vitamina A și licopen, antioxidanți valoroși și necesari într-o dietă echilibrată. 

Despre țelină avem doar cuvinte de laudă. Este bogată în fibre și vitaminele B6, C și K. De asemenea, este o sursă bună de antioxidanți și minerale importante, precum fosfor, potasiu și mangan. Poate fi consumată ca atare, rasă în salate de crudități și este unul dintre ingredientele nelipsite din supe și ciorbe. 

Supa cremă de țelină este un mic festin, ar șnițelul din țelină o experiență pe care merită să o încerci. Fierbe țelina curățată pentru circa 10 minute în apă cu sare. Taie țelina în felii de un centimetru grosime. Trece fiecare bucată prin făină, ou bătut și pesmet și prăește-le în ulei, pe fiecare parte pentru 3-4 minute. Adaugă în făină boia afumată, pentru un gust rafinat. 

Cartofii – cea mai iubită legumă

Originari din America de Sud, sunt o sursă importantă de potasiu, vitamina C și fibre, mai ales dacă sunt consumați fierți sau copți cu coajă. Pe lângă carbohidrați și proteine, conțin antioxidanți valoroși, precum polifenoli, care contribuie la sănătatea inimii și reduc tensiunea arterială.

Cartofii au un indice glicemic ridicat, dar răcirea lor după gătire reduce acest efect, datorită formării amidonului rezistent, benefic pentru sănătatea intestinală. Fibrele lor susțin digestia, iar proteina patatină are o calitate nutrițională superioară. Gătitul cu coajă păstrează mai bine vitaminele și mineralele, cum ar fi potasiul (important pentru sănătatea inimii) și vitamina C. Cartofii mov sau roșii sunt bogați în polifenoli și antioxidanți, cum ar fi catechina și luteina, care susțin sănătatea ochilor. 

Consumați ocazional, în porții moderate (200 g), cartofii oferă sațietate, contribuind la gestionarea greutății și reducerea apetitului. Sunt un aliment accesibil și foarte sănătos, dacă sunt preparați prin fierbere și coacere. 

Linte și fasole – gust bun și sănătate

Lintea și fasolea sunt leguminoase valoroase, bogate în proteine vegetale, fibre și nutrienți esențiali. Ambele sunt surse excelente de carbohidrați complecși, care furnizează energie pe termen lung, și sunt sărace în grăsimi, făcându-le alimente sănătoase pentru orice dietă.

Lintea este are proprietăți și gust sensibil diferit în funcție de culoare. 

  • Lintea verde are un gust ușor mai ferm și o textură mai solidă după gătire. Este ideală pentru salate sau preparate care necesită o consistență mai fermă.
  • Lintea roșie se fierbe rapid și se dezintegrează ușor, având o textură mai moale. Este perfectă pentru supe sau piureuri.
  • Lintea maro este similară cu lintea verde, dar cu un gust mai blând și o textură mai moale decât lintea verde. Este versatilă, potrivită pentru supe, tocănițe sau salate.

Conține fier, magneziu, acid folic și vitamine din complexul B, toate esențiale pentru sănătatea inimii și a sistemului nervos. De asemenea, lintea este benefică pentru controlul nivelului de zahăr din sânge și pentru îmbunătățirea digestiei datorită conținutului ridicat de fibre.

Fasolea, pe de altă parte, este o sursă excelentă de proteine vegetale și fibre, fiind esențială într-o dietă vegetariană sau vegană. Fasolea conține, de asemenea, vitaminele B și minerale precum potasiu și fier. Este important să fie gătită corespunzător pentru a reduce substanțele care pot cauza disconfort digestiv. Sunt populare trei tipuri de fasole, fiecare având caracteristici specifice: 

  • Fasolea albă are un gust delicat și o textură cremoasă după gătire. Este ideală pentru supe, tocănițe sau piureuri.
  • Fasolea neagră are un gust mai pronunțat și o textură fermă. Este perfectă pentru chili, salate sau ca ingredient în mâncăruri mexicane.
  • Fasolea roșie are o aromă ușor dulceagă și o textură fermă. Este excelentă în tocănițe, chili sau salate.

Toate sunt ideale pentru menținerea greutății corporale, susțin digestia și oferă o senzație de sațietate pe termen lung.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *