VIDEO | Agricultura în schimbare | Cât de greu este să fii fermier/ Cosmin Iancu: „Investim azi și așteptăm un an întreg să vedem rezultatul. Suntem, într-un fel, la mâna lui Dumnezeu!”

La 28 de ani, Cosmin Iancu face parte din noul val de tineri care preiau ștafeta în agricultura românească. Spre deosebire de alți tineri, el nu a trebuit s-o ia de la zero, ceea ce recunoaște că ar fi fost foarte greu.

Dar, în cazul lui, responsabilitatea este cu atât mai mare cu cât reprezintă a treia generație a unei familii care a construit pas cu pas o fermă începută în urmă cu 30 de ani, de bunicul său. Atunci, ferma se întindea pe 20 de hectare, iar astăzi, exploatația familiei se întinde pe aproximativ 1.100 de hectare, în județul Ilfov.

Deși este decembrie, o perioadă pe care mulți o asociază cu o pauză în activitatea din câmp, Cosmin Iancu a venit în studioul G4Food, direct de la fermă.

„Suntem în plină campanie de livrare a cerealelor. Avem un contract de rapiță de onorat și, înainte de ploile din ultimele zile, am încheiat și erbicidatul de toamnă la grâu și orz, o lucrare esențială în contextul actual, în care clima se schimbă continuu.”

”Patru ani foarte proști, din punct de vedere climatic”

Întrebat ce înseamnă să fii fermier în România anului 2025, Cosmin Iancu răspunde fără a sta prea mult pe gânduri: „Este o activitate foarte plăcută, dar și extrem de solicitantă. Aș putea întreba: ce mai este ușor în ziua de azi? Nimic. Totul cere energie, resurse și dedicare. Dar atunci când un lucru este făcut cu plăcere, poate aduce rezultate.”

Provocările ultimilor ani au pus agricultura românească sub presiune. Cosmin ne vorbește despre anomaliile climatice, despre secetele prelungite și despre faptul că, dacă ne uităm la ultimii cinci ani, „patru au fost foarte proști din punct de vedere climatic”. Cantitățile insuficiente de precipitații și episoadele de arșiță au afectat producțiile, indiferent de tehnologia folosită.
În mod tradițional, spune Cosmin, fermierii cunoșteau o regulă, un model nescris, care se tot repeta: „Din 10 ani, 5-6 erau buni, 3 normali și 1-2 slabi.” Astăzi, raportul s-a răsturnat, spune fermierul.

Cosmin Iancu: ”Vremea n-o putem influența. Însă putem influența costurile”

”Vremea, v-am spus, nu o putem influența. Însă putem influența costurile, printr-o gestionare atentă a lor, a produselor pe care le utilizăm în tehnologia de cultură, prin aplicarea unor tehnologii pentru a valorifica mult mai bine aceste produse de protecția plantelor, acest fertilizanți. Însă, bineînțeles, în ultima perioadă fermierii au fost dați peste cap din cauza acestor costuri indirecte.

Costurile indirecte, care în multe ferme au ajuns la același nivel cu costurile directe, poate chiar l-au depășit. Mai exact, mă refer la ceea ce înseamnă partea de amortizări, amortizări care au venit din costuri cu utilajele foarte ridicate. După perioada Covidului, prețurile la utilaje au înnebunit. Ca să vă faceți o idee, am cumpărat, înainte de pandemia de COVID, un tractor, cu 180.000 euro. După pandemie și odată cu începerea războiului în Ucraina, același tractor costa 330.000 euro”, spune tânărul fermier, în cadrul podcastului ”Agricultura în schimbare”.

Toate costurile au explodat, dar prețul cerealelor a rămas „pe loc”

La toate aceste presiuni, s-au adăugat și provocările economice, care au crescut costurile de producție: „Motorina a sărit de 8 lei. Fertilizantul reprezintă 30-35% din costurile totale ale unei ferme. Acum 10-15 ani, o tonă de azotat costa 1.000 de lei. Astăzi, costă 2.000 de lei. Ureea era 1.300–1.400 de lei tonă, acum ajunge și la 2.700. Costurile au crescut cu 50–100%, în timp ce prețurile la cereale au rămas blocate la nivelul anilor în care cheltuielile erau mult mai mici.”
Iar când producțiile scad, ecuația devine și mai dificilă.

„Poți să ai cele mai bune utilaje, cele mai bune semințe și cele mai moderne soluții tehnologice. Dacă vremea nu te ajută, nu răzbești. De aici vine și gradul ridicat de îndatorare pe care îl vedem azi în multe ferme.”

Cosmin subliniază însă că situația diferă în funcție de modul în care fiecare fermier și-a gestionat finanțele în ultimii ani. „Problema este că, în general, fermierii nu au avut educație economică. Agricultura nu mai este o meserie ‘după ureche’, nu se mai face șoferește. A devenit sau mai bine zis, a revenit – la ceea ce este de fapt: o știință.”

„Nu ne-am aventurat în credite care nu aduc beneficii”

Ferma familiei Iancu, întinsă în comunele Grădiștea și Petrăchioaia din Ilfov, se bazează pe o filozofie simplă: precauție și investiții calculate. „Nu ne-am aventurat în credite care nu aduc beneficii. Tot ce s-a construit, s-a construit în 30 de ani. Pas cu pas. Aceasta este fundația sănătoasă pe care stă ferma de astăzi.”

Cosmin recunoaște că responsabilitatea este mare, dar nu o privește cu teamă. Dimpotrivă. A renunțat la Facultatea de Drept pentru a se dedica agriculturii, a absolvit Agronomia, iar acum urmează un doctorat în același domeniu.

„Nu-mi este frică. Sunt optimist. Toți fermierii sunt, chiar dacă uneori îi vedeți supărați. În adâncul sufletului, suntem cei mai optimiști oameni. Investim azi și așteptăm un an întreg să vedem rezultatul. Suntem, într-un fel, la mâna lui Dumnezeu. Dar tocmai asta ne face să mergem înainte”, a recunoscut fermierul Cosmin Iancu, la podcastul „Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.