foto: @Ciprian Panțîru
Fermierul român din localitatea germană Lampertheim, situată pe malul drept al fluviului Rin, în landul Hessa, este originar din comuna Copălău, din județul Botoșani, renumită pentru producția de usturoi.
Până la un punct, povestea lui este asemănătoare cu a zecilor de mii de muncitori agricoli plecați din România în fermele germane.
Ciprian Panțîru a ajuns în Germania pentru prima oară, în 2002, ca muncitor sezonier în sectorul agricol.
Apoi, traseul său a luat o turnură aproape unică: românul a ajuns el însuși fermier, pe pământ german, și încă unul de succes.
”În 2007, am ajuns să lucrez la o fermă legumicolă. Proprietarul mi-a devenit mai târziu socru. Am adus usturoi de la mine, de la Copălău, și l-am însămânțat pe vreo 500 de metri pătrați. Aici e un sol nisipos, pe mari suprafețe. Nu a mers chiar așa de bine ce am încercat eu să fac. Mi-am dat seama că am nevoie de un alt fel de material săditor, cu port-altoi”, a precizat Ciprian Panțîru pentru G4Food.
În prezent, fermierul român activ în Germania cultivă usturoi furnizat de companii specializate din Spania și Franța. Unul dintre furnizorii de material săditor este firma spaniolă Planasa, care are în portofoliu mai multe varietăți de usturoi: Garcua, Gardacho, Gardos și Garbek.
Ciprian Panțîru deține în proprietate șase hectare de teren agricol. Lucrează în total 48 de ha. Cele 42 de ha sunt arendate de la diverși proprietari din zonă, cu o sumă de aproximativ 1.200 de euro/ha. Fermierul nu cultivă usturoi doi ani la rând pe aceeași suprafață, fiind nevoit să arendeze alte terenuri.
”În patru ani, eu închiriez, în diferite locuri, o suprafață totală de peste 160 de ha”, subliniază agricultorul.
Prețul terenurilor agricole este foarte ridicat în landul Hessa și, în general, în Germania.
”Un hectar de teren arabil costă de la 80.000 de euro în sus și poate ajunge până la 100.000 de euro” precizează Ciprian, care deține și în România, în Copălău, patru hectare de teren arabil.
Producția constă în usturoi verde și usturoi uscat. Pentru a putea oferi hypermarketurilor usturoi verde, Ciprian trebuie să recolteze rapid și să depoziteze plantele în spații frigorifice.
”Începem recoltatul la 15 mai și în trei săptămâni trebuie să terminăm. Usturoiul verde nu poate fi cules decât manual. Am nevoie de peste 30 de muncitori, pe care-i aduc de la mine, din Botoșani. Culegem zi și noapte, frunzele trebuie să rămână verzi, să nu se îngălbenească. Hypermarket-urile pot refuza marfa”, declară fermierul cu cetățenie româno-germană.
Recolta de usturoi verde, 80% din totalul producției, este depozitată în nouă spații de refrigerare, cu o temperatură de 2 grade Celsius. Factura de electricitate ajunge anual la 55.000 de euro, incluzând și consumul casnic, din dormitoarele muncitorilor agricoli.
Usturoiul matur este recoltat, mai târziu, cu mașini speciale și uscat într-un spațiu cu o capacitate de 80 de tone. Acesta reprezintă 20% din producție.
”Noi suntem cei mai mari producători de usturoi din Germania. Nu mai cultivă nimeni usturoi pe o suprafață atât de mare”, susține Ciprian.
În zonă nu există un sistem de irigații, cu surse de apă descoperite, deși prin apropiere curge fluviul Rin.
”E o rețea de puțuri săpate la diferite adâncimi, în funcție de caracteristicile solului. Pe un areal de 1000 de ha de sol nisipos, sunt cinci fântâni, cu un diametru de aproape 1 m și o adâncime de 100 de m. Plătim autorităților publice 30 de eurocenți pentru 1 mc de apă. În rest, sunt fântâni mai mici, cu o adâncime de 30 de m. Apa din aceste fântâni e gratuită”, afirmă fermierul.
Producția de usturoi verde și uscat din ferma românului din Lampertheim este vândută hypermarket-urilor din regiune, cum sunt Aldi și Lidl: ”Marfa o transport eu, cu mașinile mele, în procent de 80%”.
Relația comercială cu marii retaileri îl obligă pe producătorul agricol să respecte regulile de bune practici:
”Am voie să aplic numai 2 fungicide și 2 erbicide. Cu 14 zile înainte de furnizare, cei la hypermarket prelevă probe pentru analize. E foarte strict. Din doi în doi ani, fac o inspecție tehnică”.
Cultivatorii de usturoi din România încasează un ajutor de stat de 1.500 de euro/ha ( cuantumul a fost în anii anteriori de 3.000 de euro/ha, n.m. ), însă în Germania nu există un Program dedicat culturii de usturoi.
”Aici, e numai subvenția agricolă de 300 de euro/ha”, precizează Ciprian Panțîru. ”De pe anumite hectare o încasez eu, de pe alte hectare o încasează proprietarii”, completează acesta.
Konstanze, soția lui Ciprian, fiica fostului său patron, ține în mână activitățile birocratice. Soții Panțîru au trei copii: ”Cei mari sunt gemeni, iar băiatul cel mic are 12 ani. Mergem de trei ori pe an la Copălău”.
De zece ani au avut nevoie soții Panțîru să ajungă cei mai mari cultivatori de usturoi din landul german Hessa. Accesul pe piață nu este facil nici în Germania, așa cum poate își închipuie unii dintre noi. Relațiile comerciale se stabilesc greu, în timp. Ciprian Panțîru cultivă și cartofi dulci, pentru diversificarea producției agricole, o soluție de piață adoptată de tot mai mulți fermieri din Uniunea Europeană. Fiscul german îi percepe cultivatorului de usturoi, a cărui firmă se numește Pantiru Knoblauchkulturen GbR, înființată în 2016, între 120 – 150.000 de euro pe an.
Fermierul pare consolat cu faptul că aceste taxe și impozite se duc finalmente în investiții: ”Germania s-a dezvoltat cu banii din taxe”.
Povestea fermierului român din Germania a fost publicată inițial de site-ul Fresh Plaza, specializat în domeniul fructelor și legumelor. G4Food a făcut ulterior o documentare proprie, pe baza căreia a fost scris articolul de mai sus.
