FOTO: Dreamstime/Charlotte Lake
Timp de decenii, legătura dintre consumul de grăsimi animale și uleiuri vegetale și riscul de boli a fost incertă. Deși numeroase studii au analizat subiectul, concluziile au rămas ambigue. Însă cercetări recente publicate în JAMA Internal Medicine citate de foodinstitute.com oferă o perspectivă mai clară. Înlocuirea grăsimilor de origine animală cu uleiuri vegetale poate reduce mortalitatea generală și riscul de boli cardiovasculare și cancer.
Studiu amplu, rezultate convingătoare
Cercetătorii au analizat datele a peste 221.000 de adulți din trei studii mari de cohortă. Participanții au fost grupați în funcție de consumul principal de grăsimi:
- Unt (indiferent dacă era adăugat în timpul gătitului sau direct în farfurie)
- Uleiuri vegetale (în special din floarea-soarelui, soia, porumb, rapiță și măsline)
Rezultatele au arătat că persoanele cu cel mai mare consum de unt aveau un risc cu 15% mai mare de mortalitate generală, comparativ cu cei care consumau cel mai puțin. În schimb, cei care foloseau cel mai mult ulei vegetal aveau un risc cu 16% mai mic de mortalitate din orice motiv.
Diferența dintre grăsimile saturate și nesaturate
Nu toate grăsimile sunt egale din punct de vedere nutrițional. „Grăsimile de origine animală, cum este untul, conțin niveluri ridicate de grăsimi saturate – un tip de grăsime solidă la temperatura camerei, similară cu grăsimile trans”, explică nutriționista Shelley Balls.
Jesse Feder, dietetician și antrenor personal, afirmă că un consum crescut de grăsimi saturate poate agrava inflamațiile și crește nivelul colesterolului LDL („colesterolul rău”), ceea ce duce la un risc mai mare de accident vascular cerebral, infarct, cancer sau alte boli cardiovasculare.
Pe de altă parte, grăsimile nesaturate – fie mononesaturate, fie polinesaturate – au structuri chimice mai „prietenoase” cu organismul. „Majoritatea cercetărilor arată că un aport mai mare de grăsimi mononesaturate, în detrimentul celor saturate, ajută la reducerea grăsimii corporale, a rezistenței la insulină, a riscului de cancer și a mortalității cardiovasculare”, adaugă Balls.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Grăsimile, între echilibru și context alimentar
Chiar dacă unele grăsimi sunt mai sănătoase, nutriționiștii avertizează asupra excesului, indiferent de sursă. „Este important să analizăm întreg profilul lipidic al unui aliment, nu doar tipul dominant de grăsime,” afirmă Balls.
De exemplu, laptele integral conține 65% grăsimi saturate, în timp ce avocado conține 68% grăsimi mononesaturate și doar 14% grăsimi saturate. Diferența contează – dar asta nu înseamnă că laptele trebuie eliminat, ci integrat atent în dietă.
Balls recomandă asocierea grăsimilor saturate cu fibre alimentare, pentru a încetini absorbția lor.
Cum gătești sănătos cu ulei
„Uleiurile vegetale nu conțin în mod natural grăsimi trans. Însă acestea apar dacă uleiul este supraîncălzit, mai ales când este refolosit, cum se întâmplă frecvent în restaurante sau fast-food-uri,” avertizează Balls. Soluția: gătește acasă cu ulei de avocado și evită refolosirea acestuia.
Feder subliniază, la rândul său, importanța echilibrului. „Chiar și uleiurile vegetale pot deveni problematice dacă sunt consumate în exces. Moderația rămâne esențială.”
