foto pexels.com/@Chokniti Khongchum
Toxiinfecțiile alimentare provocate în România de bacteriile Campylobacter și Salmonella și raportate în anul 2023 au fost în număr de 2.427. Cazurile raportate au fost mai numeroase decât în 2022, când au fost înregistrate 1.535 de îmbolnăviri cauzate de cele două bacterii, potrivit raportului EFSA ( Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor ) și ECDE ( Comitetul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor ), consultat și sintetizat de G4Food.
Toxiinfecții alimentare cu Campylobacter
1.039 de îmbolnăviri cauzate de bacterii din genul Campylobacter au fost raportate în România, în 2023, dublu față de anul precedent. În anul precedent, numărul campylobacteriozelor raportate a fost 525. În 2021: 348 de cazuri: în 2020: 300 de îmbolnăviri; în 2019: 805 de cazuri raportate.
În ciuda creșterii semnificative a numărului de îmbolnăviri raportate în 2023 față de anii anteriori, rata toxiinfecțiilor alimentare cauzate de Campylobacter în România este una din cele mai mici din Uniunea Europeană: 5,5 cazuri la 100.000 de locuitori. Cele mai mari rate se mențin în Cehia ( 125,2 cazuri la 100.000 de locuitori ) și în Slovacia ( 104,4 ).
Statistica poate fi însă diferită față de situația reală. Unii pacienți optează să nu anunțe autoritățile medicale că au dezvoltat o toxiinfecție alimentară. Situația lor nu este înregistrată în bazele de date.
Raportul EFSA nu precizează sursele de îmbolnăvire specifice pentru pacienții din România sau din celelalte state care au raportat date. Bacteriile din genul Campylobacter pot fi prezente în carne insuficient gătită ( în special în carnea de pui ), în laptele crud, în fructe și legume proaspete sau în apa contaminată.
Simptomele sunt: diaree (uneori cu sânge), dureri abdominale severe, febră, greață și vărsături (mai rare).
În ce privește detectarea bacteriilor din genul Campylobacter în alimente, autoritățile românești au raportat că nu au înregistrat depășiri ale limitei de pericol de 1000 CFU ( Colony – Forming Unit )/g în probele prelevate în abatoare de pe pielea gâtului carcaselor de pui pentru carne.
De subliniat că autoritățile sanitare veterinare românești au prelevat 15 probe, în 2023, în cadrul programului de control oficial, în timp ce operatorii economici, obligați să facă autocontrol, au analizat 1.140 de probe.
Pentru comparație, Polonia, cea mai mare putere avicolă a Uniunii Europene, a analizat 1.500 de probe prelevate de autoritățile sanitare veterinare, și 1.050 de probe prelevate de operatorii economici, din abatoare.
Polonia a raportat 843 de cazuri de campylobacterioză în 2023, față de 527 în 2022. Cauzele au fost însă multiple, nu pot fi asociate în mod cert consumului de carne de pui.
Campylobacter în alimente, la nivel UE
În 2023, incidența Campylobacter în unitățile de eșantionare din principalele categorii de alimente care sunt gata de consum (Ready To Eat/RTE) și care nu sunt gata de consum (non-RTE) a fost de 0,13% și, respectiv, 14,2%.
Categoria alimente gata de consum (RTE):
Din totalul celor 3070 de unități de eșantionare RTE raportate de 11 state membre:
- 31,8% au provenit din categoria „fructe, legume și sucuri”;
- 25,6% din „carne și produse din carne”;
- 22,2% din „lapte și produse lactate”.
Campylobacter a fost detectat în 4 probe RTE:
- 3 din moluște bivalve vii (stridii);
- 1 din alimente RTE nespecificate.
În perioada 2019–2022, procentul unităților de eșantionare pozitive pentru Campylobacter din categoria RTE a fost foarte scăzut (0,18%) dintr-un total de 12.926 de unități testate, rămânând constant sub 1,0% în principalele categorii RTE. Totuși, în ciuda numărului mic de unități testate, categoria „pește și produse pescărești – RTE” a avut cel mai mare procent de probe pozitive (4,0%, N = 149).
Categoria alimente care nu sunt gata de consum (non-RTE):
Rezultatele raportate în 2023 de 15 state membre pentru 8.588 de unități de eșantionare non-RTE au arătat că:
- Cea mai contaminată categorie alimentară a fost „carne și produse din carne” (15,5%);
- Urmată de „alte alimente” (9,3%).
În perioada 2019–2022, dintr-un total de 82.903 unități de eșantionare testate:
- „Carne și produse din carne” (17,4%) a fost categoria cea mai contaminată;
- Urmată de „alte alimente” (2,4%) și „lapte și produse lactate” (1,3%).
- Categorii de carne proaspătă (non-RTE):
Raportările a 12 state membre pentru carne proaspătă au arătat că 14,1% din unitățile de eșantionare au fost pozitive. Procentajele unităților pozitive pentru Campylobacter au fost:
- 21,6% pentru carne de pui;
- 19,4% pentru carne de curcan;
- 11,6% pentru „alte tipuri de carne proaspătă”;
- 0,37% pentru carne de porc;
- 0,11% pentru carne de bovine.
Pentru categoria „alte alimente”, toate unitățile pozitive au fost raportate de un singur stat membru pentru „pește și produse pescărești – non-RTE”.
Comparație 2023 vs. 2019–2022:
- Procentul unităților pozitive pentru alimente non-RTE a scăzut ușor, de la 15,9% la 14,2%;
- Procentul unităților pozitive pentru carne proaspătă a scăzut de la 16,9% la 14,1%.
Statistica UE
La nivelul Uniunii Europene au fost înregistrate 148.181 cazuri de campylobacterioză, în 2023, cu o rată de 45,7 de pacienți la 100.000 de locuitori.
În 2022, au fost înregistrate 139.225 cazuri; în 2021, 140.666 cazuri; în 2020, 121.752 cazuri; în 2019, 163.586 cazuri.
Vârful îmbolnăvirilor la nivel european este atins în lunile de vară. Campylobacterioza este cea mai frecvent raportată zoonoză ( boală transmisă de animale vertebrate ) la om în Uniunea Europeană, din 2007 până în prezent.
În ciuda monitorizării cuprinzătoare la nivel european și național, în majoritatea statelor membre, numărul cazurilor este subestimat.
Majoritatea cazurilor de campylobacterioză raportate au fost cauzate în țara raportoare din UE, la fel ca în anii anteriori. Cu toate acestea, proporția și numărul de cazuri de campylobacterioză asociate călătoriilor au crescut în 2023, față de perioada 2021-2022, reflectând o reluare treptată a călătoriilor internaționale după pandemia COVID-19
Cazurile de campylobacterioză au fost asociate cu creșterea temperaturilor și, într-o mai mică măsură, cu precipitațiile. Studii recente arată chiar o posibilă asociere între campylobacterioză și schimbările climatice globale.
Va urma
