La Muzeul Satului Bănăţean (MSB) din Timişoara a fost vernisată, vineri, expoziţia „Miros de pâine caldă – Pâinea în Dacia”, care propune o incursiune amplă în universul cotidian al dacilor, legat de producerea pâinii, aşa cum reiese din descoperirile arheologice şi din sursele istorice, dar care vorbeşte şi despre componenta spirituală a pâinii, regăsită în Vechiul şi în Noul Testament, transmite Agerpres.
Directorul MSB, Dorel Micle, a punctat că evenimentul este un demers ştiinţific, realizat printr-o colaborare strânsă între cercetători, muzeografi şi alţi specialişti de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău şi Universitatea de Vest din Timişoara, care îşi propune nu doar să valorifice patrimoniul arheologic, ci şi să contribuie la o mai bună înţelegere a complexităţii societăţii umane.
„Expoziţia subliniază dimensiunea simbolică şi ritualică a pâinii, reflectată în practicile ceremoniale şi în semnificaţiile sale mitice, adânc înrădăcinate până în zilele noastre. Analiza atentă a contextelor arheologice şi a artefactelor prezentate evidenţiază interdependenţa dintre evoluţia tehnologică şi expresiile culturale, oferind astfel o perspectivă interdisciplinară asupra istoriei alimentaţiei în spaţiul dacic, proto-românesc şi mai târziu românesc”, a spus Dorel Micle.
Protopopul Timişoarei, Zaharia Pereş, a subliniat că expoziţia dedicată pâinii, ca element de continuitate existenţială în spaţiul dacic, ne arată nu doar importanţa transmiterii şi evoluţiei proceselor tehnologice, ci şi rolul grâului şi al pâinii în spaţiul sacru, unde se defineşte expresia legăturii dintre pământ şi cer.
Pâinea ca element ritualic și spiritual
„Expoziţia este binevenită mai ales acum, în perioada Postului Pascal. Expoziţia în sine reprezintă un plus pentru cercetători şi pentru cei dornici să descopere şi să afle tainele pâinii încă din lumea dacică până în zilele noastre. Ea are şi o latură spirituală, care punctează rolul şi importanţa pâinii în cultul liturgic. În Vechiul Testament, pâinea avea un rol aparte, se regăsea atât la templul din Ierusalim cât şi înainte de acest moment, când Dumnezeu grăia cu Moise şi-i spunea să ţină seama de pâinile punerii înainte, ca daruri aduse de om Lui Dumnezeu. Regăsim această pâine şi în timpul regilor David şi Solomon, când se vorbeşte despre ‘Sfânta Sfintelor’, locul de jertfă unde se aduceau pâinile punerii înainte. În vremea Mântuitorului Hristos, pâinea primeşte un rol şi mai însemnat, sacramental, în viaţa omului. Pâinea este elementul liturgic care îl uneşte pe om cu cerul, întrucât prin Sfânta Împărtăşanie i se confirmă cuvintele Mântuitorului care zice ‘Eu sunt pâinea cea vie care s-a pogorât din cer şi cine mănâncă pâinea aceasta viu va fi în veci’ ”, a spus părintele protopop Zaharia Pereş.
Expoziția este destinată în special publicului tânăr
La rândul său, Iosif Vasile Ferencz, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, a adăugat că această expoziţie de etno-arheologie are elemente de modernitate special introduse, pentru a-i da şi un caracter didactic. „Expoziţia este destinată mai ales publicului tânăr, care să înţeleagă care este finalitatea pâinii pornind de la demersul principal, de la pregătirea uneltelor necesare, a terenului şi a culturii grâului şi obţinerea făinii şi a pâinii. (…) Am reuşit să prezentăm conceptul nostru publicului şi să completăm cunoştinţele tuturor cu o secvenţă din viaţa cotidiană a oamenilor care au trăit în urmă cu 2000 de ani, chiar în vremea în care Mântuitorul Hristos era pe pământ”, a afirmat acesta. Expoziţia aduce laolaltă descoperiri arheologice, elemente etnografice şi explicaţii istorice despre cum transformau dacii grâul în pâine, cu mijloace rudimentare, dar ingenioase din epoca lor.
