Sursa foto: G4Food/Pexels
Tehnologia a devenit un partener tot mai important al agriculturii moderne, contribuind la reducerea impactului chimicalelor, la protejarea solului și a resurselor de apă și la creșterea sustenabilității culturilor. Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) este una dintre organizațiile care promovează activ aceste inovații, sprijinind fermierii în adoptarea unor soluții inteligente și responsabile. Despre cele mai recente tendințe și provocări din domeniu ne-a vorbit Carmen Botez, director executiv AIPROM.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Tehnologiile care schimbă modul de protecție a plantelor
„Amintesc un concept de acum familiar, și anume agricultura de precizie, prin care este posibilă tratarea țintită a terenurilor cultivate care prezintă probleme fitosanitare”, a declarat Carmen Botez pentru G4Food.
Ea subliniază că reglementarea aplicării tratamentelor cu produse fitosanitare cu ajutorul dronelor reprezintă un pas esențial pentru o mai bună gestionare a bolilor, buruienilor și dăunătorilor, mai ales în zonele greu accesibile.
„Un alt tip de tehnologie pe care îl regăsim la mai mulți dintre membrii AIPROM sunt aplicațiile care combină datele meteo cu date preluate din câmp și care oferă orientare la aplicarea în momentul optim”, a precizat ea.
AIPROM menționează și utilizarea formulărilor avansate pentru tratamente de semințe sau produse cu eliberare controlată, care reduc numărul de aplicări necesare în câmp.
Cum susține AIPROM agricultura sustenabilă
Potrivit doamnei Botez, protejarea mediului și a resurselor de apă reprezintă o prioritate pentru industrie. „Încă din anul 2000, Directiva-cadru privind apa (2000/60/CE) a UE a fost principala lege care protejează apele în Europa. Obiectivul său general este de a obține o stare ecologică și chimică bună pentru toate apele de suprafață din Uniune”, a explicat ea.
AIPROM promovează proiecte concrete în această direcție, cum este proiectul TOPPS (Formarea operatorilor pentru promovarea celor mai bune practici de management și sustenabilitate). „Proiectul dezvoltă cele mai bune practici pentru managementul fermelor, pentru a reduce riscul ca produsele de protecție a plantelor să pătrundă în apele din Europa”, a afirmat directoarea executivă AIPROM.
Ea a adăugat faptul că acest proiect este derulat de peste 8 ani în parteneriat cu USAMV Cluj-Napoca, iar AIPROM comunică activ despre investițiile din industrie în cercetare și digitalizare, inclusiv prin canalele sale de social media – LinkedIn, Facebook și TikTok.
Tehnologii care reduc tratamentele excesive
În privința soluțiilor moderne pentru monitorizarea și prevenirea bolilor și dăunătorilor, Carmen Botez explică faptul că există deja sisteme care conectează datele despre precipitații și temperatură cu predicțiile privind focarele de insecte.
Ea menționează și senzorii care detectează mișcarea, umiditatea și semnăturile chimice în timp real, precum și dispozitivele care pot declanșa tratamente sau alerte automat, fără a fi nevoie de intervenție umană.
„Aceste soluții sunt poate inaccesibile pentru majoritatea fermierilor din România, deși sunt convinsă că marile exploatații agricole au acces la astfel de tehnologii”, a completat ea.
Biopesticidele – o piață în creștere
Un alt pas spre sustenabilitate este utilizarea biopesticidelor. „Sectorul nostru s-a angajat să investească 4 miliarde de euro până în 2030 în dezvoltarea de noi biopesticide. Un cadru de reglementare adaptat va stimula investițiile în această soluție de protecție a culturilor”, a precizat Carmen Botez.
Ea subliniază că piața biopesticidelor este în creștere și că în România există deja produse autorizate.
Eficiența variază, însă, în funcție de tipul produsului și de dăunător. „Exemple practice sunt produsele pe bază de microorganisme, extractele botanice și capcanele pe bază de feromoni – acestea pot reduce populațiile până sub prag economic atunci când sunt folosite corect”, a precizat ea.
Tehnologii moderne pentru apă și sol
„Tehnologiile moderne sporesc eficiența utilizării apei în agricultură și protejează solul prin integrarea sistemelor inteligente de irigații, a senzorilor de umiditate a solului, a dronelor și a analizelor bazate pe inteligență artificială”, a explicat Carmen Botez.
Prin agricultura de precizie și sisteme precum irigarea prin picurare, resursele sunt utilizate eficient, iar risipa de apă și îngrășăminte este redusă, livrând inputurile direct la rădăcina plantelor.
Obstacolele din calea inovației
Reprezentanta AIPROM atrage atenția asupra provocărilor legislative care încetinesc adoptarea inovațiilor. „În ultimii șase ani, Europa a pierdut 85 de soluții de protecție a culturilor, pesticide convenționale și biopesticide, multe dintre ele fără alternative viabile. Între timp, niciun pesticid convențional nou nu a fost introdus pe piață, și asta nu din cauză că nu a fost inventat”, a menționat ea.
„Mai mult de jumătate din noile soluții de protecție a culturilor rămân blocate în procesul de aprobare al UE”, a mai adăugat directoarea executivă AIPROM. Cu toate acestea, sectorul agricol continuă să inoveze. „Prin tehnologii inovative și prin Managementul Integrat al Bolilor şi Dăunătorilor, riscul și utilizarea pesticidelor au scăzut cu 50% din 2011–2013. Pentru a reuși, avem nevoie de un sistem de reglementare care să țină pasul cu inovația”, a explicat ea.
Următorul pas major: biotehnologia și noile tehnici genomice
„O abordare holistică este cea mai bună modalitate de a conserva biodiversitatea și de a atenua impactul schimbărilor climatice, păstrând în același timp capacitatea fermierilor de a produce suficiente alimente sigure și sănătoase”, a explicat Carmen Botez în privința viitorului.
Ea punctează că noile generații de pesticide convenționale au redus semnificativ impactul asupra naturii, iar extinderea biotehnologiei va juca un rol tot mai important. „Noile tehnici genomice (NGT) completează metodele tradiționale de ameliorare a plantelor, accelerând dezvoltarea soiurilor rezistente și făcând astfel agricultura mai sustenabilă”, a adăugat ea.
De la drone și senzori inteligenți până la biopesticide și biotehnologii, agricultura românească face pași importanți spre sustenabilitate și eficiență. Totuși, pentru ca inovațiile să ajungă la toți fermierii, este nevoie de un cadru legislativ adaptat și de o mai bună integrare a noilor tehnologii în practică.
Așa cum subliniază Carmen Botez, viitorul agriculturii stă în echilibrul dintre inovație, responsabilitate și protejarea mediului, un obiectiv comun al fermierilor, industriei și cercetării.
Sursa foto: G4Food/Pexels
