Şapte din zece români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi, femeile fiind mai deschise decât bărbaţii să ia măsuri în acest sens, conform unui studiu Reveal Marketing Research în parteneriat cu Up România, transmite Agerpres.
Principalele categorii de produse aruncate la gunoi sunt mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificaţie (35%) şi fructele (34%). În rândul celor cu vârste între 25 şi 34 de ani, risipa mâncărurilor gătite este menţionată într-o proporţie mai mare (65%), în timp ce bărbaţii au tendinţa să arunce mai multe legume decât femeile (42% bărbaţi vs. 33% femei), se menţionează într-un comunicat al companiei de cercetare de piaţă.
Cei mai mulţi dintre români indică drept motiv al risipei achiziţionarea excesivă de produse şi expirarea termenului de valabilitate înainte de a fi consumate (47%), precum şi gătitul în exces (38%). Tinerii între 25 şi 34 de ani sunt mai înclinaţi să cumpere în exces (56%) şi să gătească mai mult decât pot consuma (49%), aceste comportamente reflectând o tendinţă semnificativ mai mare către consumerism în stilul de viaţă al tinerilor.
În comportamentul românilor poate fi observată şi conştientizarea crescută a importanţei gestionării eficiente a alimentelor, principalele măsuri luate în considerare de aceştia pentru a reduce risipa alimentară fiind depozitarea şi congelarea corectă a alimentelor pentru a le prelungi perioada în care pot fi consumate (73%), evaluarea corectă a porţiilor de mâncare necesare pentru a găti doar cât este nevoie (71%), pregătirea unei liste de cumpărături care să fie respectată (71%) şi achiziţia de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (65%).
Femeile sunt mai deschise decât bărbaţii să adopte măsuri pentru reducerea risipei alimentare, având în vedere că acestea sunt cele care au o implicare mai mare în gestionarea alimentelor şi a gospodăriei. Dacă se analizează segmentele de vârstă, se poate observa că persoanele mature peste 55 de ani sunt mai predispuse să depoziteze şi să congeleze corect alimentele pentru a le prelungi perioada de consum (84%).
„Rezultatele studiului evidenţiază o conştientizare tot mai mare în rândul românilor cu privire la nevoia de a reduce risipa alimentară, motivaţiile putând fi influenţate atât de considerente financiare, cât şi de aspecte ce ţin de responsabilitatea faţă de protejarea mediului înconjurător. Observăm că majoritatea românilor sunt deschişi să adopte strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi şi să îşi adapteze comportamentele în acest sens. Astfel că este esenţială educarea şi spijinirea consumatorilor în adoptarea unor comportamente responsabile, în vederea diminuării risipei alimentare”, a declarat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research, potrivit comunicatului citat.
71% dintre cei intervievaţi consideră că pierd sub 50 de lei într-o săptămână obişnuită din cauza risipei alimentare, în special cei peste 55 de ani (89%), în timp ce 19% consideră că pierderea este între 51-100 lei, în special tinerii între 18-34 de ani (32%).
În ceea ce priveşte planificarea mesei de Paşte, majoritatea românilor (79%) vor păstra tradiţia luând masa acasă şi consumând mâncare pregătită în propria locuinţă. De asemenea, 3 din 4 respondenţi apreciază că proporţia de alimente pe care o vor arunca la gunoi, raportându-se la cantitatea totală de alimente din gospodărie în perioada sărbătorilor de Paşte, este de aproximativ 10%.
Conform datelor studiului, se observă că există o tendinţă semnificativă în rândul românilor de a cumpăra mai mult dacă le este foame când merg la cumpărături. Mai exact, 6 din 10 respondenţi declară că, în astfel de situaţii, achiziţionează mai multe produse. Acest comportament se traduce într-o creştere a achiziţiilor cu până la 10% pentru 51% dintre respondenţi, sau între 10%-30% pentru 41% dintre aceştia.
Studiul mai semnalează că 47% dintre români obişnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic.
Referitor la obiceiurile alimentare, majoritatea românilor consumă mâncare gătită acasă (7,5 din 10 mese). Totuşi, tinerii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani adoptă această practică într-o măsură semnificativ mai mică, consumând în medie 6,5 mese preparate acasă din totalul de 10. Această discrepanţă sugerează o deschidere către alternative de consum care să fie mai eficiente în ceea ce priveşte gestionarea timpului, reprezentanţii acestei generaţii fiind recunoscuţi pentru ritmul lor de viaţă activ.
În aceeaşi ordine de idei, comanda de mâncare la domiciliu este cel mai des utilizată de respondenţii între 18-24 de ani (aproape una din 5 mese), iar luarea mesei la restaurant are incidenţa cea mai mare în cazul celor între 25-34 de ani (1,7 din 10 mese).
Referitor la comportamentul responsabil la cumpărături, 57% dintre cei intervievaţi declară că şi-ar dori să existe o zonă cu produse la preţ special pe care să le cumpere şi să le consume imediat, în special cei între 35 şi 44 de ani (65%), iar 53% dintre respondenţi şi-ar dori să aibă cât mai multe opţiuni de a cumpăra vrac sau la bucată.
În plus, se remarcă faptul că 9 din 10 români au obiceiul de a verifica termenul de valabilitate al produselor pe care le cumpără, tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani adoptând acest obicei într-o mai mică măsură (77%). De asemenea, 86% dintre cei care verifică termenul de valabilitate al produselor afirmă că fac acest lucru de cele mai multe ori sau chiar întotdeauna.
În contextul comportamentului responsabil al românilor în momentele când aleg să mergă la restaurant, se evidenţiază faptul că aceştia ar fi mai predispuşi să acţioneze responsabil dacă ar fi informaţi şi susţinuţi în a lua mâncarea neconsumată la pachet (61%) şi dacă ar avea posibilitatea de a alege între două tipuri de porţii, medii şi mari (50%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 22-27 martie 2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eşantionului a fost de 1.003 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1%.
