STUDIU: Invaziile de lăcuste amenință securitatea alimentară pentru milioane de oameni / Un roi de doar un kilometru pătrat poate consuma, într-o singură zi, hrană suficientă pentru 35.000 de oameni

lacuste, Italia, Emilia-Romagna, fructe foto: agricultura.it

Invaziile de lăcuste reprezintă una dintre cele mai devastatoare forțe naturale, capabile să distrugă recoltele și să afecteze grav economia locală. Potrivit unui studiu recent, există însă speranță pentru a combate acest flagel care lovește în special regiunile vulnerabile din Africa și Asia, conform publicației Earth.

Dimensiunea problemei

Lăcustele de deșert, cunoscute pentru capacitatea lor de a se transforma din insecte solitare în roiuri masive, devastează recoltele în condiții favorabile, cum ar fi ploile abundente. Un roi de doar un kilometru pătrat poate consuma, într-o singură zi, hrană suficientă pentru 35.000 de oameni.

Pentru micii fermieri, care depind de culturi pentru hrană și venituri, distrugerea recoltelor este o adevărată tragedie. În zone deja afectate de insecuritate alimentară, precum Africa și Asia, aceste pierderi agravează foametea și destabilizează economia locală.

Vezi detalii

Creșterea frecvenței invaziilor

Problema se agravează pe fondul schimbărilor climatice. Creșterea numărului de cicloane și ploi abundente determină condiții ideale pentru reproducerea lăcustelor, favorizând apariția unor invazii tot mai frecvente și mai severe.

O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge a dezvoltat un model predictiv care utilizează date meteorologice furnizate de UK Met Office și modele computaționale pentru a anticipa mișcările roiurilor. Acest sistem poate identifica, cu câteva zile înainte, locurile unde lăcustele vor căuta hrană și locuri de reproducere, oferind timp pentru intervenții rapide, cum ar fi aplicarea țintită de pesticide.

„În timpul unei invazii de lăcuste deșertice, putem prezice acum unde vor merge roiurile cu câteva zile înainte, astfel încât să le controlăm în anumite locuri. Dacă nu sunt controlate acolo, putem prezice unde vor merge mai departe pentru a pregăti intervenția”, a explicat Dr. Renata Retkute, cercetător principal la Departamentul de Științe Vegetale al Universității Cambridge.

„Este esențial să răspundem rapid dacă există riscul unei creșteri masive a lăcustelor”

Modelul dezvoltat reprezintă o revoluție în abordarea invaziilor, oferind predicții pe termen scurt și lung, bazate pe date în timp real despre ciclurile de viață, comportamentele de reproducere și condițiile meteorologice.

„Este esențial să răspundem rapid dacă există riscul unei creșteri masive a lăcustelor, înainte să provoace pierderi mari de culturi. Roiurile uriașe pot duce la situații disperate, în care oamenii ajung să sufere de foame”, a declarat profesorul Chris Gilligan, autor principal al studiului.

Lecții din trecut

Necesitatea unui model eficient a fost accentuată de invazia masivă de lăcuste din perioada 2019-2021, care a afectat regiuni din Kenya până în India. Recolte esențiale precum grâul, porumbul și trestia de zahăr au fost distruse, iar răspunsul autorităților a fost dezorganizat, evidențiind urgența unei soluții integrate.

„Răspunsul la ultima invazie de lăcuste a fost foarte improvizat și mai puțin eficient decât ar fi putut fi. Am creat un model cuprinzător care poate fi folosit data viitoare pentru a controla acest dăunător devastator”, a spus Dr. Retkute.

O unealtă testată și fiabilă

Modelul a fost testat riguros folosind date din perioada 2019-2021 și este acum pregătit să sprijine strategiile de supraveghere și intervenție. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și agențiile naționale intenționează să îl utilizeze pentru a îmbunătăți pregătirea și reacția la astfel de crize.

„Țările care nu s-au confruntat cu o invazie de lăcuste de ani de zile sunt adesea nepregătite, lipsindu-le echipele de supraveghere, avioanele și pesticidele necesare”, au remarcat cercetătorii.

Studiul a fost publicat în jurnalul PLOS Computational Biology.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *