Sursa foto: colaj foto Facebook
Serge Hercberg, profesor de nutriție la Sorbona și creatorul sistemului de etichetare Nutri-Score, avertizează că principala amenințare la adresa sănătății alimentare a europenilor nu este reprezentată de consumul excesiv de carne, zahăr sau sare. Nu este vorba nici despre alcool, îndulcitori artificiali sau lipsa fructelor, legumelor și cerealelor integrale.
Potrivit lui Hercberg, adevăratul obstacol este dezinformarea promovată de lobbyiștii din industria agroalimentară. „Este foarte dificil să identifici un ingredient sau un comportament anume. Mai mult, știm ce măsuri funcționează”, a declarat el pentru POLITICO, făcând referire la schimbările de TVA, restricțiile publicitare, politici mai sănătoase de achiziții publice și, bineînțeles, sistemul său de etichetare. „Marea provocare este să fim capabili să contracarăm lobbyiștii care se opun acestor măsuri”.
„Problema majoră în Europa este incapacitatea de a rezista presiunilor lobbyiștilor și de a pune sănătatea publică pe primul loc”, afirmă sursa citată.
Hercberg a devenit cunoscut și pentru sloganul „cinci fructe și legume pe zi”
Hercberg, cunoscut și pentru sloganul „cinci fructe și legume pe zi”, a urmărit cum interesele politice și corporative au blocat succesul Nutri-Score, adoptat în Franța în 2017. Acesta era considerat cel mai promițător sistem pentru o schemă europeană unitară de etichetare a alimentelor.
Din 2022 însă, Nutri-Score a pierdut teren, fiind afectat de aceeași opoziție față de Pactul Ecologic European care a blocat și alte legi pentru reducerea pesticidelor, promovarea bunăstării animalelor sau diminuarea defrișărilor. Italia a condus acest contraatac, descriind Nutri-Score drept un „sistem anti-italian” care dezavantajează uleiul de măsline, brânzeturile și carnea.
Această poziție a fost susținută de alte țări, inclusiv Grecia, Ungaria și România, alături de asociații agricole europene precum Copa-Cogeca și membri naționali precum FNSEA (Franța), Coldiretti și Confagricoltura (Italia) sau Asaja (Spania).
Italia a promovat o alternativă – sistemul NutrInform
„Este caricatural”, a comentat Hercberg, subliniind că uleiul de măsline primește calificativul B în sistem, iar carnea și brânzeturile sunt punctate mai jos pentru că ar trebui consumate cu moderație. „Le reamintesc că, astăzi, tocmai în țările din sud – Italia, Spania, Grecia și Portugalia – prevalența supraponderabilității și obezității la copii este cea mai ridicată”.
În acest context, Italia a promovat o alternativă – sistemul NutrInform, care folosește cinci baterii ce indică procentajul din necesarul zilnic de calorii, grăsimi, zahăr și sare. Hercberg rămâne sceptic: „Dacă mâine ar exista un logo mai eficient, aș renunța imediat la Nutri-Score”, a spus el.
Totuși, Nutri-Score stagnează. Guvernul de centru-dreapta din Portugalia a abandonat recent sistemul, iar în prezent doar șase țări din UE – Franța, Spania, Germania, Belgia, Luxemburg și Olanda – îl mai susțin.
Hercberg critică ceea ce el numește „gastro-populism” – o încercare de a flata identitatea națională și de a face oamenii să creadă că valorile lor fundamentale sunt amenințate. El a indicat retorica partidelor de extremă dreapta înaintea alegerilor europene din iunie, care au obținut cel mai mare număr de mandate din istoria lor în Parlamentul European.
Perspectivele pentru Nutri-Score s-au înrăutățit și mai mult după numirea noilor comisari europeni pentru agricultură și sănătate, Christophe Hansen și Olivér Várhelyi, care par să fi abandonat ideea unei legi europene privind etichetarea alimentelor. Aceasta, în ciuda unui raport recent al Curții Europene de Audit care solicită o astfel de inițiativă.
„Este cu adevărat absurd”, a concluzionat Hercberg, subliniind că Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că dietele nesănătoase generează aproape 1 trilion de euro în costuri ascunse pentru sănătatea publică în Europa.
