Schimbările climatice modifică și gastronomia tradițională/ Brânza Gouda, muștarul de Dijon, trufele albe sau chiar banalii cartofi prăjiți ar putea dispărea de pe mesele europenilor

Secetele, valurile de căldură, incendiile și inundațiile fac ravagii în rândul culturilor de bază precum grâul și orezul, dar și în rândul fructelor de mare, cafelei și ciocolatei. Pe lângă efectele evidente asupra lanțului alimentar global – foamete, penurie de alimente și creșteri drastice ale prețurilor – s-ar putea să vedem în curând sfârșitul culturilor gastronomice tradiționale ale diverselor țări.

Imaginați-vă Belgia fără cartofi prăjiți cu maioneză sau un sandviș franțuzesc fără muștar de Dijon. Gustările turcești ar putea fi în curând servite fără humus, „smørrebrød”-ul scandinav ar putea pierde „gravlax”-ul (somon afumat), iar Olanda e posibil să rămână fără brânza Gouda, afirmă Euronews.

Alimentele specifice fiecărei țări care s-ar află la limita dispariției din cauza schimbărilor climatice

Brânza Gouda este în pericol

Recent, The New York Times a dedicat un raport decesului posibil al faimoasei brânze Gouda. Experții au estimat dispariția sa în următorii 100 de ani.

Industria de brânză olandeză are o valoare anuală de export de 1,7 miliarde de dolari, dar orașul Gouda, întotdeauna vulnerabil la inundații datorită altitudinii sale reduse, este din ce în ce mai expus riscului inundațiilor provocate de schimbările climatice.

„Nu mă aștept să mai fie brânză Gouda în 100 de ani,” a declarat Jan Rotmans, profesor la Universitatea Erasmus din Rotterdam. „Dacă pământul devine apă și vacile dispar, brânza va trebui să vină din estul țării, dar nu va mai fi Gouda.”

Midii, feta și trufe albe în pericol din cauza climei

În Grecia, fermierii de fructe de mare au raportat o scădere de 90% a producției de midii, după o serie de valuri de căldură care au ridicat temperaturile mării la peste 30°C pentru câteva zile, omorând midiile. Unii fermieri au pierdut 100% din exemplarele pentru anul viitor, ceea ce înseamnă că nu va exista o recoltă de midii în 2025, iar midiile „saganaki” vor dispărea din meniurile tavernelor. Rețeta de saganaki se prepară cu brânză feta, care la rândul său este în pericol.

Trufele albe din Italia – clasificate de UNESCO în 2021 ca patrimoniu cultural imaterial al umanității – sunt, de asemenea, în pericol. Habitatul lor natural este afectat de încălzirea globală, secetă, defrișări și schimbări bruște de temperatură. Trufele albe preferă frigul și umiditatea, dar anul acesta, la începutul lunii noiembrie, temperaturile au atins o valoare neobișnuit de ridicată de 20°C. Defrișările constituie, de asemenea, o amenințare, deoarece trufele albe nu pot fi cultivate și depind de prezența copacilor.

Cartofii prăjiți faimoși din Belgia ar putea dispărea și ei

Anul trecut, sute de mii de tone de cartofi nu au ajuns pe piață în Europa, o regiune care consumă cei mai mulți cartofi pe cap de locuitor (aproximativ 90 kg pe an). Inundațiile au devastat câmpurile de cartofi din Belgia anul acesta, întârziind recolta și doar 50% din culturile programate au fost recoltate la timp.

Criza muștarului de Dijon în Franța ar putea continua

În urmă cu doi ani, Franța s-a confruntat cu o criză a muștarului Dijon, supermarketurile din Hexagon rămânând fără sosul picant atât de drag francezilor. Prețurile au crescut atunci cu 10%, iar retailerii limitau vânzările la un borcan pentru fiecare. Criza își avea originea în Canada, care produce aproximativ 80% din muștarul global și care a fost afectată de verile uscate și secetele din 2022.

Spre deosebire de șampanie sau Roquefort, care sunt protejate prin Appellation d’Origine Contrôlée și trebuie produse în regiunile respective, muștarul de Dijon se referă la o rețetă veche de secole care combină semințele de muștar cu vin alb.

În Franța, culturile autohtone de muștar au fost afectate de ierni anormal de umede. Experții spun că aceste modele climatice vor continua să afecteze recolta – ceea ce înseamnă că este posibil să ne confruntăm din nou cu o criză de muștar în curând.

Hummusul și uleiul de măsline sub amenințarea schimbărilor climatice

În Turcia, năutul, un produs de bază, când vorbim de gustări tradiționale, a avut o producție mult redusă în acest an din cauza condițiilor climatice. Cercetătorii de la Grădinile Botanice Regale de la Kew identifică seceta ca fiind cea mai mare provocare climatică pentru năut, estimând că recoltele globale de năut vor suferi o pierdere de 50% din cauza schimbărilor climatice.

Oamenii de știință spun că năutul și-a pierdut diversitatea genetică acum 10.000 de ani, prin cultivare, ceea ce îl face mai puțin rezistent la evenimente meteorologice extreme și că este deja vulnerabil la inundații și secetă.

Uleiul de măsline spaniol a suferit modificări mari de preț în ultimii ani

Spania este liderul mondial în producția de ulei de măsline, dar schimbările climatice ar putea afecta acest statut și ar putea îngreuna realizarea unor preparate tradiționale precum „allioli” din Valencia și „gambas al ajillo” (creveți în usturoi și ulei de măsline). Producția de ulei de măsline din Spania a scăzut cu 50% anul trecut.

Temperaturile record și precipitațiile neobișnuite au afectat recoltele, iar secetele din 2023 au dus la creșteri uriașe ale prețurilor, uleiul devenind un lux pentru mulți consumatori. Schimbările climatice influențează în mod direct seceta și lipsa apei în Peninsulă, iar oamenii de știință prezic un impact negativ de durată.

Gravlax-ul scandinav și viitorul său incert

Norvegia furnizează somon pentru întreaga Scandinavie, iar schimbările climatice pun această specie sub amenințare. Temperaturile record și creșterea temperaturii apelor mărilor norvegiene au dus la proliferarea păduchilor de mare. Acești paraziți provoacă stres peștilor și cresc riscul de mortalitate al acestora.

Ce e rău pentru unii e bun pentru alții – Schimbările climatice favorizează culturi noi în anumite țări

În Marea Britanie, producția de vin a înflorit datorită condițiilor climatice favorabile. Clima în schimbare creează un mediu propice pentru vița de vie. Producția de vin din Regatul Unit a devenit profitabilă, iar vinurile englezești câștigă rapid prestigiu.

Organizația Internațională a Viei și Vinului avertizează că producția globală de vin din ultimul an a fost la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, dar condițiile climatice din Marea Britanie și Suedia sunt acum perfecte pentru culturile de viță de vie.