Sursa foto: USAMV Cluj
Scăderea numărului de bovine din comuna mureşeană Băgaciu, de la peste 200 câte erau până acum câţiva ani, la cel mult 10 în prezent, este una dintre cauzele care au dus la diminuarea interesului turiştilor danezi faţă de această localitate, care identificau acest sat cu cele ale bunicilor şi străbunicilor lor, din urmă cu 150-200 de ani, transmite Agerpres.
„Acum mai vin foarte puţini danezi. Înainte veneau în grupuri mari, se organizau excursii de câte o săptămână din Danemarca, în sezon erau curse charter săptămânale. O perioadă de aproximativ 6 ani, din martie şi până în octombrie, sâmbătă de sâmbătă, venea charter-ul pe Aeroportul din Târgu Mureş şi schimba seriile de turişti. Acum mai vin doar sporadic turişti din Danemarca. În discuţia pe care am avut-o cu danezii, şi asta probabil era un minus al localităţii noastre, an de an s-au diminuat efectivele de animale şi, dacă în anii ’90 erau aproape 200 de bovine în gospodării, acum mai sunt vreo 10. Veneau turiştii şi erau foarte încântaţi, le plăcea să vadă cum veneau, seara, vacile de la păşune. Am stat de vorbă cu cel care a investit aici, eram curios ce-i atrage în noi. Şi o explicaţie pe care mi-a dat-o a fost aceea că ei, şi mai ales persoanele în vârstă, pentru că am întâlnit aici persoane şi trecute de 90 de ani, vedeau localitatea Băgaciu ca o localitate de-a lor din urmă cu 150-200 de ani, în sensul că existau animale. Încă erau animalele care ieşeau la păscut. Ciurda de vaci era o curiozitate extraordinară pentru ei, fiindcă ei, în Danemarca, au toate localităţile urbanizate, chiar dacă sunt rurale. Cred că a trecut generaţia aceea care îşi mai amintea cum venea vaca de la păşune”, a declarat, pentru AGERPRES. primarul comunei Băgaciu, Ioan Aldea, aflat la al şaptelea mandat în fruntea administraţiei publice locale.
Ca termen de comparaţie, spune edilul, înainte de 1990, în Băgaciu, în gospodăriile populaţiei erau aproximativ 200 de bovine, IAS-ul avea 800 de bovine, iar la CAP mai erau încă erau 250.
„Unde sunt animalele alea? Acum vorbim de 10 bovine. Şi, din păcate, situaţia asta e în toată ţara, nu numai la Băgaciu. Generaţiile mai tinere nu mai ştiu cum este să creşti animale în gospodărie. Fiindcă lumea şi-a dat seama că se poate trăi şi aşa, fără animale. E o scădere drastică. Şi, din păcate, este o realitate aproape în toate localităţile rurale din România. Cu excepţia acelor mici ferme care încă mai funcţionează în unele localităţi, ferme de vaci, aproape că nu mai găsim bovine în gospodăriile rurale”, a susţinut primarul.
În urmă cu câţiva ani, în sezonul estival exista o cursă charter săptămânală, care aducea grupuri de turişti danezi la Băgaciu, în special pensionari, pentru care investitorii au construit o pensiune cu 78 de locuri de cazare într-o fostă gospodărie săsească, care era cu circuit închis, fiind destinată exclusiv grupurilor de turişti care petreceau aici câte şapte zile.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Primar: „Bănuiesc că generaţiile mai tinere din Danemarca, probabil că, la fel ca şi cele de la noi din ţară, au alte destinaţii”
Între timp, prin dispariţia acelei curse charter şi a interesului tot mai scăzut pentru turismul rural, pensiunea şi restaurantul de la Băgaciu s-au transformat în unitate HoReCa cu circuit deschis, putând fi accesată de orice turist care doreşte cazare sau să servească masa. Acum, la pensiunea din Băgaciu se cazează mai mult saşi plecaţi din acest areal, stabiliţi în diverse ţări din Europa, în special în Germania, care aleg să-şi petreacă aici perioada concediilor, dar şi alte persoane care participă la anumite evenimente organizate ocazional sau diferite grupuri de turişti care trec prin zonă.
„Bănuiesc că generaţiile mai tinere din Danemarca, probabil că, la fel ca şi cele de la noi din ţară, au alte destinaţii. Cred că vor ajunge şi ei peste vreo 5-10 ani să simtă nevoia de linişte. Pensiunea de la noi din localitate nu se va schimba în următorii 10 ani, tot cu specificul acesta de mâncăruri se va remarca, liniştea asta arhaică va domni tot ca până acum, fiind o comună mai izolată, şi cred că zona va începe să fie din nou căutată şi de persoane mai tinere”, a subliniat primarul.
În Băgaciu se află şi una dintre cele mai frumoase biserici medievale fortificate, construită la începutul secolului al XV-lea, în stil gotic, care acum stă închisă, întrucât aici nu s-au mai făcut lucrări de întreţinere de multă vreme.
Locuitorii spun că, deşi lăcaşul adăposteşte lucruri extraordinare – un altar poliptic extrem de valoros, împodobit cu o pictură de influenţă flamandă, cu sculpturi datând din 1518, strane executate de Johannem Reichmut (sau Johannes Reychmuth) în 1533, intarsii din secolul al XVI-lea şi fragmente de picturi murale din secolele XV-XVI – biserica este închisă, fiind deschisă rareori la solicitarea vreunui turist. Slujbe religioase nu se mai organizează aici, iar obiectivul se degradează pe zi ce trece.
Despre biserica evanghelică din Băgaciu se pot scrie foarte multe, mai ales că în interior există o serie de inscripţii care atestă anii realizării unor lucrări, precum şi numele celor care le-au executat. De exemplu, în cor există inscripţia „Hoc opus perfectum per me Johannem Reichmut mesatore schegeswariensem ad laudem et honore Marie Virginis, A. 1533”, în traducere, “Această lucrare a fost desăvârşită de mine, Johann Reichmut, tâmplar sighişorean, spre lauda şi cinstirea Fecioarei Maria, anul 1533”.
Sala bisericii este lungă şi îngustă, având tavanul plat, iar pe alocuri păstrează elemente datate în prima perioadă de existenţă a edificiului, cel despre care există o atestare documentară din 1389, precum şi două fragmente de frescă, datând de dinaintea reformei. Fragmentele de frescă reprezintă un grup de credincioşi din secolul al XV-lea şi un chip de sfântă, iar deasupra acestora este inscripţionat numele Johannes Plebanus, probabil autorul picturilor. În biserică au mai existat două fântâni, extrem de necesare în caz de asediu.
Turnul clopotniţei este foarte mare, cu şapte niveluri şi se consideră că în trecut juca un rol defensiv, fiind renovat în 1973.
Fortificaţia din jurul bisericii are o formă ovală, iar în partea de sud-est a ansamblului fortificat se regăseşte turnul-poartă construit cu patru niveluri şi clădirea şcolii, datând de pe la 1800, care este înglobată în zidul fortificaţiei.
Dar pentru a ajunge la biserica fortificată şi mai apoi la pensiune, călătorul – indiferent că vine dinspre Mediaş sau dinspre Găneşti – trebuie să treacă pe lângă două clădiri mari, lăsate în paragină. Acestea au legătură cu dispariţia viticulturii, care făcea cândva cinste Băgaciului.
Înainte de 1990, la Băgaciu existau în jur de 600 de hectare de viţă-de-vie, dar acestea au dispărut aproape complet după anii 2000
Înainte de 1990, la Băgaciu existau în jur de 600 de hectare de viţă-de-vie, dar acestea au dispărut aproape complet după anii 2000, iar acum zona se pare că începe să se revigoreze după ce un investitor străin a plantat 40 de hectare.
Potrivit evidenţelor primăriei, populaţia din Băgaciu mai deţine în total cam 20 ha de viţă-de-vie.
„Vinul de Băgaciu era cel mai cunoscut şi renumit, aici exista o tradiţie. Însă crama şi depozitul acela mare de vinuri care existau, acum sunt în paragină. Este un depozit destul de serios, construit undeva în anii ’60, care putea adăposti 400 de vagoane de vin. Era construit în mijlocul viei, în partea de est, la intrare în localitate, sub deal, iar în stânga şi în dreapta cramei erau culturi de viţă-de-vie. În ciuda acestui fapt, nu exista niciun brand care să fie legat ca denumire de Băgaciu. După desfiinţarea întreprinderilor de stat, fostele IAS-uri, s-a tot încercat privatizarea lor şi, după privatizare, viile au avut diferiţi stăpâni care le-au neglijat, iar încet-încet s-au sălbăticit, n-au mai avut producţii, nu mai erau rentabile şi au fost abandonate. Cam astea au fost motivele pentru care s-a desfiinţat cultura de viţă-de-vie din Băgaciu în totalitate. Cât despre construcţiile de la intrarea în comună, acelea au aparţinut fermelor viticole. Acele construcţii erau construite pentru a adăposti studenţi, militari care veneau la recoltat, iar în clădirea mai mică era cantina. Clădirile au fost achiziţionate de către cei care au cultivat cele 40 de hectare de viţă-de-vie, de 4-5 ani, şi din punct de vedere al aspectului sunt ruşinea comunei. Sunt tare supărat din acest punct de vedere”, a arătat Ioan Aldea.
Primarul spune că a avut discuţii cu administratorul societăţii, un cetăţean german, care de 4-5 ani promite că se va rezolva cel puţin aspectul estetic, dar invocă mereu lipsa fondurilor pentru o astfel de investiţie.
Vecinii susţin că cele două clădiri au rămas abandonate prin anii 2000 şi îşi amintesc că, în 2003, au mai fost cazaţi câţiva militari aduşi la cules de struguri, iar după aceea n-au mai fost folosite deloc.
Populaţia comunei Băgaciu se ridică la 2.542 de locuitori
Treptat, locul viticulturii a fost luat, în ultimii ani, de agricultură, pe teritoriul comunei Băgaciu existând acum trei mari fermieri, care au arendat aproape în totalitate terenurile agricole, iar astfel peste 90% dintre terenuri au început să fie lucrate.
Ca şi industrie, pe raza comunei există o secţie de exploatare a gazelor naturale care are peste 200 de angajaţi, majoritatea fiind localnici, iar, în rest, în Băgaciu şi în satul aparţinător Deleni mai există un mic atelier de fierărie şi un mic atelier de mobilă.
Populaţia comunei Băgaciu se ridică la 2.542 de locuitori, potrivit ultimului recensământ, în creştere faţă de anul 2011, când erau înregistraţi 2.474 de locuitori, dintre care 47,92% sunt romi, 25,45% români şi 21,87% maghiari.
