Raport reziduuri de pesticide 2020: verdețurile și castraveții cornișon, cele mai contaminate legume
Strugurii de vin, strugurii de masă, piersicile și merele din producția internă s-au numărat în 2018 printre fructele cele mai contaminate cu pesticide, potrivit Raportului anual privind Planul național de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructe, legume și cereale, publicat pe siteul Autorității Naționale Fitosanitare.
În cadrul programului național de monitorizare a reziduurilor de pesticide pentru 2018 au fost analizate 1102 probe: 263 probe fructe, 794 probe legume şi 45 probe cereale.
Din cele 794 probe de legume, un număr de 251 (31.61%) au avut reziduuri de pesticide, 244 probe au avut valori mai mici decât limitele maxime admise (LMA), stabilite conforme legislaţiei in vigoare, şi 7 probe ( 0.88%) au fost neconforme, adică au avut urme de pesticide mai mari decât limita maximă admisă, adică periculoase pentru sănătatea consumatorilor. Acestea au fost: 3 probe de salată, 2 probe de ceapă verde, o probă de ţelină frunze şi o probă de castraveţi cornişon, pesticidele depistate fiind: clorpirifos, clorotalonil, dimetoat și tiametoxam.
La roșii, au fost prelevate 398 de probe, din care 241 nu au prezentat urme de pesticide, iar 157 de probe au avut urme de pesticide.
Reziduurile de pesticide detectate in legume provin, in special, de la tratamentele cu fungicide şi insecticide. În anul 2018 s-a constatat că procentul de legume cu reziduuri de pesticide a scazut faţă de anul 2017 de la 36 la 31,61%.
În anul 2018 au fost analizate 263 probe de fructe, din care 108 probe nu au avut reziduuri de pesticide, 155 probe au avut reziduuri de pesticide cu valori mai mici decat limitele maxime admise. Nu au fost depistate probe de fructe neconforme.
La cereale au fost analizate 45 probe de cereale din care un numar de 2 (4.44%), au avut reziduuri de pesticide cu valori sub limitele maxime admise.
De precizat că raportul publicat pe siteul ANF nu poartă semnătura de avizare a șefului de serviciu, Aurelia Surdu, și este singurul raport publicat, cele din anii anteriori lipsesc. În schimb, pe siteul MADR, raportul aferent anului 2017 poartă semnătura șefului de serviciu, Aurelia Stan. Raportul publicat de ANF nu se regăsește și pe siteul Ministerului Agriculturii, ultimul raport publicat fiind cel aferent anului 2017. Documentul are valoare științifică, este asumat de ANF, instituție subordonată MADR, și conține informații preluate de autoritatea sanitar-veterinar europeană, EFSA.
Ministerul a publicat în schimb comunicate de tip PR, prin care asigură publicul că ”prin direcțiile și serviciile sale de specialitate, urmărește în permanență modul în care sunt aplicate reglementările și prevederile referitoare la protejarea siguranței consumatorilor de produse agroalimentare, intervenind prompt, prin măsuri adecvate atunci când se constată abateri sau situații neconforme”. Printr-un alt comunicat, ministerul garantează că ”roșiile românești din Programul Tomata sunt sigure pentru consum”.
Ministerul este, deocamdată, restant în ce privește publicarea raportului pentru anul 2018.
În articolul ”Românii, pătlăgelele și pesticidele”, publicat în 20-3-2019, lantulalimentar.ro a analizat rapoartele de monitorizare publicate între 2009 și 2016, rezultatele fiind nefavorabile tomatelor cultivate în țara noastră.
