Sursa foto: Facebook SlanaFest
Peste 40 de proprietari de pivniţe de vin din localitatea Şamşud au fost prezenţi, sâmbătă, cu produse locale tradiţionale, precum slănină afumată sau fiartă, cârnaţi, mezeluri caşcaval şi prăjituri de casă, dar şi vin şi coniac de casă, la cea de-a treia ediţie a evenimentului Slană Fest, transmite Agerpres.
Organizat de administraţia locală din Şamşud, în parteneriat cu asociaţia Ţara Silvania, evenimentul a atras circa 2.000 de participanţi din Sălaj, dar şi din judeţele învecinate pe aşa numita “alee a pivniţelor” sau “alee a beciurilor” din Şamşud, zonă în care localnicii au viile şi depozitează butoaiele de vin sau coniac.
“Este efortul unor oameni care îşi iubesc locurile, care iubesc tradiţiile şi care vor să împărtăşească cu ceilalţi membri ai comunităţii sălăjene aceste bucurii ale lor. Nu pot decât să-i felicit şi să le mulţumesc pentru eforturile pe care le fac, pentru ambiţia lor. Pentru mine, ca preşedinte de Consiliul Judeţean, este o mare bucurie. Aici, în ţara Silvaniei, încep să renască anumite tradiţii pe care le avem, anumite lucruri care ne pot face să ne simţim bine şi să arătăm oamenilor că facem parte, cu mândrie, din această zonă şi din România. E o bucurie să particip şi să văd atâţia oameni care vin la festival. Mă bucură foarte mult că găsim acele lucruri care ne unesc. Este un început de drum, dar vom merge înainte. Sunt multe de făcut, dar avem cu ce şi avem cu cine. Sunt oameni extraordinari aici în ţara Silvaniei, în judeţul Sălaj, în fiecare comunitate. Nu rămâne decât să le dăm atenţie, să-i încurajăm, să-i sprijinim şi cu toţi vom câştiga din aceste lucruri”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu.
Prezent la eveniment, Mircea Groza, expert în gastronomie tradiţională, a subliniat faptul că slănina de porc este un aliment de bază în această zonă, iar Slană Fest poate fi considerat chiar un eveniment cultural.
“Suntem la Slană Fest, pe ‘uliţa beciurilor’ şi părerea mea este că această manifestare, pot să-i zic culturală, nu este o afacere, este o mare bucurie. Este o bucurie extraordinară pentru fiecare producător de a-şi prezenta tot ce are bun, e o bucurie de a fi între ceilalţi şi cred că este o manifestare a prieteniei şi a bunei convieţuiri. Cred că lucrurile astea sunt mai importante decât orice altceva. Slănina este esenţa alimentaţiei populare pe timp de iarnă, pentru că în jurul slanei sunt şi celelalte produse care fac parte din aceleaşi categorie de preparate din carne de porc. Aproape orice preparat de culinat de iarnă se începe cu o scrijea (felie subţire n.r.) de clisă, cu o felie de slană care se tăie mărunt, se pârgăleşte (prăjeşte, rumeşeşte n.r.) cu un pic de ceapă şi continui să faci orice – tocană, zamă, piroşte sau sarmale, cum se spune pe la noi. Chiar la Pericei, în capitala Cepei, am întâlnit prăjitură cu slănină şi cu ceapă. Până la urmă, îmbinarea asta fericită a tuturor invenţilor ţărăneşti este benefică şi da, clisa este un aliment important, un aliment de bază, un aliment de la care poţi să începi multe lucruri frumoase”, a precizat, pentru AGERPRES, Mircea Groza.
Pe lângă produsele şi băuturile tradiţionale aduse de localnici, cei prezenţi au putut admira şi dansuri populare din zonă, interpretate de tineri cupluri de tineri din comuna Şamşud.
