Ridichea neagră, cunoscută sub denumirea științifică de Paphanus sativus var. niger, este utilizată încă din cele mai vechi timpuri în medicina alternativă. Alături de numeroasele sale beneficii pentru sănătate, ea este apreciată deoarece se cultivă ușor. Ca legumă, nu este recunoscută pentru savoarea ei, ci pentru calitățile nutritive benefice pentru sănătate.
Caracteristicile ridichilor negre
Cea mai importantă parte a ridichii negre este rădăcina, care poate avea un diametru cuprins între 8 și 10 cm. Este partea din ridiche care se consumă. La interior este albă, iar la exterior este neagră. În ceea ce privește gustul, ridichea neagră are un gust iute, asemănător cu hreanul. Are textura fermă, crocantă.
Are frunzele dispuse câte 4-8 pe rozetă, de culoare verde închis și cu peri mai aspri prezenți pe suprafața lor. Tulpina are formă cilindrică, cu perișori aspri și poate atinge o înălțime de 1 metru. Face flori albe, care înfloresc în perioada mai-septembrie. Fructele sunt utilizate pentru a obține noi plante pe viitor, atunci când ajung la maturitate și fac semințe.
Beneficiile consumului de ridichi negre
- Rădăcina de ridiche neagră este listată în Farmacopeea Franceză.
- Compoziția sa de zinc, calciu, magneziu și fosfor oferă un aport de minerale și oligoelemente. Este folosit pentru acțiunea sa asupra căilor hepato-biliare.
- Rol detoxifiant – procesul biologic care ajută la eliminarea toxinelor dăunătoare din corpul nostru și întărirea sistemului imunitar.
- Proprietăți antiinflamatorii și antimicrobiene, ajutând la combaterea diferitelor infecții.
- Ajută la reglarea nivelului de colesterol și la menținerea sănătății inimii.
- Datorită conținutului său de vitamina C, ridichea neagră contribuie la sănătatea pielii și a ochilor.
Ridichile negre în gastronomie
Ridichea neagră se consumă în stare crudă, în salate (se curăță de coajă și se dă pe răzătoarea mare) sau în sucuri de legume preparate prin stoarcere.
Alte modalități în care se poate servi ridichea neagră sunt:
- o poți face cubulețe și prăji într-o cantitate mică de unt;
- o poți felia subțire, iar feliile respective să le coci la cuptor;
- o poți rade și adăuga în sosuri și ciorbe.
Unele persoane pot manifesta reacții alergice la ridichea neagra. Trebuie evitat consumul acestei rădăcini dacă te confrunți cu aciditate gastrică. Dacă urmezi un regim alimentar pentru gestionarea unor afecțiuni, cere părerea unui medic dacă este în regulă să introduci în dietă acest aliment.
Depozitare și păstrare
Păstrarea ridichilor pentru o perioadă mai lungă de timp cu frunzele lăsate pe ea va duce la pierderea nutrienților și a umidității, așa că, dacă intenționați să mâncați frunzele, îndepărtați-le de pe ridichi și păstrați-le separat. Verdețurile se vor păstra timp de două până la trei zile.
Puneți ridichile în pungi de plastic, dacă nu sunt deja ambalate, și păstrați-le în frigider. Majoritatea soiurilor se vor păstra până la două săptămâni în frigider.
Ridichile negre pot fi păstrate luni de zile dacă rămân uscate; depozitați-le în pungi de plastic perforate în frigider. Ridichile sunt o sursă bună de vitamina C.
Nu sunt recomandate pentru conservare, inclusiv congelare, din cauza conținutului lor ridicat de apă.
Știați că… ?!
- Ridichile au fost menţionate prima dată într-o reţetă chinezească din secolul XI înaintea erei noastre.
- Cea mai mare ridiche din lume, deţinătoare a recordului Guinness, cântăreşte peste 31 kg.
- În fiecare an, pe 23 decembrie, în Oaxaca – Mexic are loc un festival denumit „Noaptea ridichilor”. Meşteri locali sculptează în ridichi portrete, scene religioase, peisaje sau evenimente din trecut, iar la miezul nopţii se anunţă sculptura care a câştigat marele premiu.
- Compoziţia ridichilor roz diferă de cea a ridichilor negre. Ambele conţin vitaminele B şi C și o substanţă sulfurată care facilitează digestia, însă ridichile roz conţin în plus vitamina P, iod şi magneziu.
- 100 g de ridichi conţin peste 20 mg de vitamina C, adică aproape 30% din cantitatea recomandată adulţilor în fiecare zi.
- Cele mai multe dintre gospodine aruncă de obicei frunzele ridichilor. Însă acestea au un conţinut ridicat de vitamine B şi C şi se pot consuma fără niciun fel de probleme, împreună cu rădăcinile, în salate şi supe.
Surse: plantmaster, drmax, therascience, naturveda, msu, ziarulnational
Sursa foto: pixnio