Lacul de acumulare Brădișor din Vâlcea (Sursa foto: G4Food)
Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă ale României în următorii 30 de ani a fost subiect de analiză important pentru autorii Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050, document aprobat recent de Guvernul României.
Potrivit proiecțiilor climatice formulate în document, debitele medii sezoniere ale râurilor interioare și Dunării vor înregistra o creștere în timpul iernii și o scădere în celelalte sezoane; resursa de apă va crește semnificativ în ianuarie și februarie și va scădea semnificativ în aprilie, mai și august – noiembrie.
Totodată, debitele medii multianuale vor avea o tendință de scădere de maxim -15% (valori mai mici fiind obținute pentru bazinele hidrografice din nord-vestul țării), maxim -5% și mai mari, până la -40% în unele bazine din sudul României, cu excepția bazinului râului Someș pentru care tendința este de creștere a resursei de apă.
Intensificarea evenimentelor de precipitații cu caracter torențial în România în ultimii ani a determinat frecvent producerea de viituri rapide în bazine hidrografice mici şi foarte mici, care au generat de multe ori pagube materiale majore şi pierderi de vieți omenești.
Asemenea viituri s-au produs în toate regiunile ţării, având cel mai adesea caracter catastrofal, iar ca impact potențial al schimbărilor climatice este foarte probabil că frecvența acestor evenimente de viituri rapide severe să crească în perioada următoare, mai ales după anul 2030, conform scenariilor actuale de schimbări climatice.
În egală măsură, inundațiile urbane se vor amplifica în condițiile în care intensitatea precipitațiilor crește, iar izolarea solului cu asfalt și construcții determină o creștere a scurgerii apei la suprafață și o reducere a apei infiltrate în sol.
Cele mai multe bazine hidrografice din România nu întâmpină probleme deosebite legate de asigurarea volumelor necesare de apă pentru satisfacerea cerințelor de uz casnic şi industrial. Se estimează totuși o reducere a disponibilului apei în viitor și în special în perioada sezonului cald, coroborată cu o frecvență mai mare a secetelor în sezonul cald al anului.
Apele subterane sunt afectate de variațiile cantităților de precipitații și ale temperaturii într-un proces mai lent decât apele de suprafață datorită dinamicii acestora, astfel încât efectul oricăror măsuri se face simțit după o perioadă mai lungă de timp. Scăderea nivelului apei subterane poate conduce la schimbări negative în calitatea apelor subterane care poate genera chiar nepotabilitatea apei sau secarea temporară sau permanentă a unor cursuri de apă de suprafață și poate produce efecte asupra ecosistemelor terestre aflate în relație cu apa subterană.
Impactul schimbărilor climatice asupra apelor costiere poate fi reprezentat prin fenomenul de pătrundere a apei de mare în sistemele costiere de apă dulce. Acest fenomen nu se va produce în mod izolat, doar în zonele afectate de creșterea nivelului mării, ci şi în cazul în care debitul redus al cursurilor de apă este insuficient pentru a împiedica apa mării să curgă în amonte.
Referitor la schimbările climatice care influențează fenomenul menționat, la nivel global se estimează faptul că temperatura medie va crește cu valori cuprinse între 0,3°C și 4,8 °C, iar nivelul mării va crește cu valori cuprinse între 0,26 m și 0,82 m, până la sfârșitul secolului 21.
Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă au efect important asupra sectoarelor cheie vulnerabile precum producerea de energie din surse hidro și nucleare.
Creșterea temperaturilor apei, schimbările în modelele de precipitații cu efecte precum scăderea debitelor și apariția secetei, precum și frecvența fenomenelor meteorologice extreme afectează resursa de apă necesară funcționării în condiții optime a acestor două sectoare ale sistemului energetic.
G4Food precizează că Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050 a fost adoptată în 14 august 2024.
Strategia a fost dezvoltată în cadrul Proiectului „Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, Cod SIPOCA/MySMIS: 610/12757916, implementat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de Lider, împreună cu Partenerii: Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Universitatea București și consorțiul format din Administrația Națioanlă de Meteorologie, în calitate de Lider de consorțiu, Institutul de Geografie al Academiei Române și EPMC Consulting SRL ( o firmă cu sediul în Cluj-Napoca ).
Proiectul ”Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice” – SIPOCA 610, s-a desfășurat pe o perioadă de 30 luni, cu un buget total de 17.619.732,48 lei, din care 15.286.582,22 lei finanțare nerambursabilă, după cum a anunțat MMAP, în ianuarie 2024, cu ocazia închiderii proiectului.
