Sursa foto: Unsplash / Karsten Winegeart
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE), arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. De asemenea, baza de date a Eurostat arată că în 2023 România a depășit Polonia și Ungaria la PIB pe locuitor calculat pe baza Parității Puterii de Cumpărare, scrie Economedia.
Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2023, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme, 145 euro în Danemarca și respectiv, 59 euro în Bulgaria.
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE). În anul 2023, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (45% peste media UE), urmată de Irlanda (37% peste media UE), Luxemburg (34% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).
Potrivit comunicatului Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (75%) urmată de Polonia și Slovacia (82%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (123%) , având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse. Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (69%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (82%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%), urmată de Polonia, pentru grupa „Băuturi alcoolice și tutun” (77%) și de către Croația pentru grupa „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (44%). Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupele „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (130%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (189%) , iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupa „Băuturi alcoolice și tutun” (208%).
România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (72%), urmată de Bulgaria (74%). Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (71%) și servicii de cazare și restaurante (52%) iar România înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa „Recreere și cultură” (64%). Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (125%), „Transport” (126%), „Recreere și cultură“ (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (152%).
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
România a depășit Polonia și Ungaria la PIP pe locuitor calculat pe baza Parității Puterii de Cumpărare
România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC care o situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, țara noastră ajungâns astfel înaintea Poloniei și Ungariiei (care sunt la 77% față de media UE) . Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 36% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 137%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.
Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) exprimă numărul de unități de valută necesare pentru cumpărarea într-o țară a aceluiași volum de bunuri și servicii care se poate obține cu o unitate monetară a țării bază de comparare (Austria în anii 1993 și 1996, iar din 1999 media UE). PPC exprimă raportul între prețurile practicate în condițiile pieței interne a fiecărei țări.
Date privind PIB/ Capita, PPC ale Eurostat pot fi consultate AICI
Trebuie menționat aici însă că PIB-ul nu surprinde în mod exact bunăstarea reală a populației, după cum au atras anterior atenția economiștii întrebați de Economedia cu privire la datele care ne pun pe aceeași treaptă cu Polonia. Conform unor date publicate pe parcursul anului trecut, România ajunsese la 80%, același nivel cu Polonia, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare.
Cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, au detaliat: realitatea economică este una mai complexă și, confirmând percepția majorității populației, indicatorul bunăstării financiare a populației arată că România se află pe penultimul loc în regiune, după Polonia. Economiștii remarcă totuși că trendul PIB-ului pe cap de locuitor în România este unul pozitiv, convergența fiind cea mai rapidă din regiune în ultimii 10 ani (de la 55% la 80% față de media UE). Detalii AICI
