FOTO: Dreamstime/ Lyudmila Spot
Reforma privind bunăstarea animalelor în mișcare în Europa funcţionează la minimum. Ministrul danez al agriculturii crede că o poate salva – prin compromisuri succesive. El este hotărât să-şi folosească o parte din capitalul politic rămas pentru a atrage atenţia asupra situaţiei a milioane de purcei care traversează continentul înghesuiţi în semiremorci, notează Politico.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Planul European Commission din 2023 pentru a reduce suferinţa animalelor de fermă în transport a început ca o propunere emblematică. Dar la doi ani distanţă, ambiţiile privind restricţii mai stricte la timpii de călătorie, spaţiu mai mare în camioane şi interzicerea călătoriilor lungi în caniculă rămân blocate.
După ani de nemulţumiri în rândul fermierilor şi presiuni crescânde pentru întărirea competitivităţii Europei, politicienii au devenit precauţi în privinţa costurilor sau restricţiilor impuse industriei. În întregul bloc, regulile sociale şi de mediu sunt diluate, amânate sau abandonate în tăcere. Reforma privind transportul animalelor – care nu doar ar ridica costuri, ci ar transforma mult din comerţul intra-UE cu animale vii – se află acum în conflict direct cu agenda de deregulare. La Bruxelles, puțini sunt cei care cred că se mai poate salva. Însă ministrul danez al agriculturii, Jacob Jensen, aflat la preşedinţia în exerciţiu a negocierilor capitale până pentru câteva luni, este hotărât să încerce.
Actualizarea mult aşteptată
În fiecare an, aproximativ 1,6 miliarde de animale de fermă – în principal porci, vaci şi oi – sunt încărcate în camioane şi expediate în UE pentru îngrăşare sau sacrificare. Comerțul în această idnustrie este estimat la circa 8,6 miliarde de euro.
Bunăstarea animalelor aproape că nu figura în politica UE cu două decenii în urmă, când Bruxelles-ul a actualizat ultima oară regulile pentru transportul de animale de fermă. Totuşi, în faţa rapoartelor repetate despre animale colapsate de epuizare sau înecate în propriile reziduuri, Comisia a propus protecţii suplimentare în decembrie 2023.
De atunci, acestea au fost îngropate sub mii de amendamente în Parlamentul European. Negociatorul român conservator Daniel Buda, unul dintre lideri, a susţinut argumente care contrazic pur şi simplu dovezile știinţifice – afirmând că ambalarea animalelor mai dens le face mai sigure sau că oferirea de mai mult spaţiu ar submina obiectivele climatice ale UE. În Consiliul UE, majoritatea guvernelor preferă să vadă dosarul dispărut. Provocările majore rămân: transportul în condiţii de căldură extremă, mişcarea viţeilor tineri şi – cel mai exploziv – limitele de timp pentru călătorie.
Danemarca şi pragmatismul ei
Copenhaga, care a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului în iulie, susţine că a găsit o cale pragmatică de a menţine reforma în viaţă. Jensen a declarat pentru POLITICO că observă „progrese bune” în negocierile tehnice, inclusiv în privinţa modului în care animalele sunt manipulate, udate şi hrănite în timpul transportului, chiar dacă dezbaterea privind limitele de timp rămâne blocată.
„Nu este corect să spunem că nu există progres”, a declarat Jensen într-un interviu telefonic. „Dacă condiţiile sunt bune, dacă animalele au ventilaţie, apă şi manipulare de personal instruit, contează mai puţin dacă este una sau două ore în plus.”
Paradoxul Danemarcei este evident. Ţara nordică este unul dintre cei mai mari exportatori de animale vii din Europa, trimiţând circa 13 milioane de purcei anual către alte state membre. Totuşi, a fost şi una dintre vocile cele mai insistente pentru reguli mai dure privind bunăstarea animalelor, solicitând chiar interzicerea exporturilor de animale vii către ţări terţe, înainte de propunerea Comisiei. Izolată pe acest front, încearcă acum să salveze varianta slăbită a proiectului prin a o face suficient de funcţională pentru a trece.
Această înclinaţie către compromisuri nu este nouă. Danemarca a devenit anul trecut prima ţară care a acceptat o taxă pe emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură – cu sprijinul fermierilor. Pentru Jensen, care a facilitat acel acord, lecţia este clară: chiar şi cele mai sensibile reforme agricole pot funcţiona dacă se bazează pe pragmatism, nu pe pedepse.
„Trebuie să găsim echilibrul corect”, afirmă Jensen. „Trebuie să îmbunătăţească bunăstarea animalelor, dar nu trebuie să fie atât de împovărător încât transportul transfrontalier să devină imposibil.”
Ce prevede proiectul şi ce spun susţinătorii
Proiectul Comisiei prevede limitarea călătoriilor animalelor destinate sacrificării la nouă ore, interzicerea transportului în timpul zilelor cu valuri de căldură şi înăsprirea normelor de spaţiu. Criticii de bunăstare spun însă că nici aceste propuneri nu corespund ceea ce arată cercetările privind sănătatea animalelor.
Dar după ani de blocaj, incrementalismul Danemarcei ar putea fi singura cale rămasă. Jensen insistă că simpla aplicare a regulilor existente nu ar fi suficientă pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru animalele transportate. „Dacă această negociere nu îmbunătăţeşte bunăstarea animalelor”, spune el, „nu are rost să fie deloc.”
Dacă strategia sa lentă-dar-sigură va funcţiona rămâne de văzut. Parlamentul rămâne blocat iar un nou val de proteste ar putea îngropa din nou dosarul. Reforma nu este nici pe departe „acasă în siguranţă”, recunoaşte Jensen. Danemarca vrea doar să „ajungă cât de departe poate” înainte de a preda ştafeta către Cipru, care preia preşedinţia UE în ianuarie şi nu s-a remarcat prin susţinerea unor reguli mai dure pentru transportul animalelor. „Sperăm că ei vor putea face treaba finală”, a spus el.
