Sursa foto: Freepik Despre alimentele procesate, ambalate, găsite pe rafturile magazinului, auzim tot mai des că sunt pline de aditivi și că ar trebui să limităm consumul lor pe cât posibil. Experții vorbesc despre patru aditivi pe care îi putem găsi cel mai adesea pe etichetele produselor, în special cele dulci. Aceștia sunt dintre cei mai nesănătoși, unul dintre ei fiind asociat cu ADHD la copii.
Un studiu din 2023 din Jurnalul Academiei de Nutriție și Dietetică a arătat că 60% din alimentele consumate de americani conțin aditivi alimentari tehnici, conservanți, agenți de aromatizare și îndulcitori artificiali. Studiul a mai constatat că numărul de aditivi din produsele alimentare și băuturi a crescut de-a lungul anilor. În 2001, numărul aditivilor era în medie de 3,7, dar până în 2019, acesta a crescut la 4,5.
Dar problema nu este doar în SUA, ci și în Europa. Un alt studiu din 2020 publicat în Scientific Reports a arătat că în Franța, peste 50% dintre produsele alimentare conțineau cel puțin un aditiv. Peste 11% dintre produsele alimentare conțineau cel puțin cinci aditivi. În total, peste 85% din totalul produselor alimentare, de la băuturi îndulcite artificial la prăjituri și înghețată, conțineau o formă de aditivi, indică Health Digest.
Experții spun că este bine să știm ce se ascunde în aceste produse și ce efecte pot avea asupra organismului nostru.
Normele europene impun informarea consumatorilor în legătură cu conținutul produselor alimentare, astfel că trebuie doar să citim cu atenție eticheta oricărui produs înainte de a-l pune în coșul de cumpărături.
Iată o listă de aditivi nesănătoși și efectele lor în organism:
Îndulcitori artificiali, asociați cu cancerul
Gustările și băuturile dulci sunt peste tot, iar ambalajele lor colorate sunt atrăgătoare în special pentru copii. Dar aceste delicii gustoase conțin în general înlocuitori de zahăr, care pot avea efecte adverse asupra sănătății.
Potrivit unui studiu din 2014 publicat în Nature, șoarecii cărora li s-au adăugat în dietă îndulcitori precum zaharina, aspartamul și sucraloza au suferit modificări ale bacteriilor intestinale și intoleranță la glucoză. Intoleranța la glucoză poate fi un precursor al diabetului de tip 2. Subiecții umani din studiu au demonstrat și ei rezultate similare. WebMD raportează, de asemenea, că aspartamul a fost legat de o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv probleme ale pielii, menstruație timpurie, modificări ale dispoziției și leziuni hepatice. „Au, de asemenea, un efect inflamator, care poate duce la dezechilibru corporal și boli. Aspartamul a fost asociat cu cancerul hepatic, dermatită, menstruația precoce și starea de spirit precară și depresia”, spune Stephanie Olton, nutriționist holistic și ghid de wellness.
Colorant alimentar Roșu 40, asociat cu ADHD
Red 40 este un colorant alimentar (dintre cele nouă) care a fost aprobat pentru consumul uman de către U.S. Food and Drug Administration. Totul, de la prăjituri la glazură pentru prăjituri și băuturi răcoritoare, poate căpăta o culoare mai plăcută, folosind acest colorant alimentar Roșu (Red) 40. Dar un raport din 2021 publicat de statul California a dezvăluit că copiii care consumă alimente cu coloranți, inclusiv Red 40, au avut efecte secundare neurocomportamentale, inclusiv hiperactivitate. De asemenea, a fost conectat la o gamă largă de alte probleme de sănătate, potrivit experților.
„Red 40 a fost asociat cu ADHD, depresie, anxietate, iritații ale pielii, astm, migrene și chiar unele tipuri de cancer”, spune Stephanie Olton. „Red Dye 40 conține benzen, care este o substanță cunoscută cauzatoare de cancer. Este suficient de nociv pentru a fi interzis de țări precum Norvegia, Franța, Regatul Unit, Finlanda și alte țări din Europa. Alți coloranți alimentari, cum ar fi Yellow 5 și Yellow 6 au fost, de asemenea, legate de anumite tipuri de cancer”, mai spune ea.
Stearat de magneziu
Stearatul de magneziu este un aditiv care se găsește în capsule și tablete farmaceutice, precum și în ingrediente de copt, condimente și bomboane tari. Potrivit Healthline, substanța pudră pe care o găsești pe pastilele tale este stearat de magneziu. Scopul său principal este să împiedice pastilele să se lipească între ele și, de asemenea, împiedică descompunerea lor în organism până la momentul potrivit. În cea mai mare parte, experții spun că magneziul este sigur de consumat.
Dar consumul în exces poate irita mucoasa intestinului și poate duce la un efect laxativ. WebMD mai notează că excesul de stearat de magneziu poate împiedica organismul să absoarbă nutrienții și poate încetini funcția enzimelor. „Aceste efecte secundare pot încetini metabolismul și pot crea deficiențe nutriționale”, mai spune nutriționistul.
Sorbat de potasiu
Scopul principal al sorbatului de potasiu este de a conserva, prelungind perioada de valabilitate a unui produs alimentar. În general este considerat sigur de consumat, dar există unele studii care au arătat că sorbatul de potasiu poate avea un impact asupra sănătății intestinale. Un studiu din 2024, publicat în Food and Chemical Toxicology, a arătat că consumul de sorbat de potasiu pe parcursul a zece săptămâni a dus la inflamarea ficatului și la modificări ale microbiotei intestinale. Cu toate acestea, după ce s-a abținut de la alimente bogate în sorbat de potasiu timp de cinci săptămâni, organismul a revenit la normal. Aceste efecte s-ar putea datora faptului că sorbat de potasiu poate inhiba creșterea Enterococcus faecalis, în microbiomul intestinal.
„[Sorbatul de potasiu] este un aditiv alimentar care provoacă inflamație în intestin, ducând la un răspuns alergic și potențial iritații ale pielii”, explică Stephanie Olton. Utilizarea sa destinată este de a inhiba mucegaiurile sau drojdiile în multe restaurante fast-food (McDonald’s, de exemplu) și produse procesate. Consumul pe termen lung poate duce la greață, vărsături și diaree.”
Mai mult de 5 grame de zaharuri adăugate
Excesul de zahăr din alimente poate fi o problemă majoră, deoarece odată ce organismul a folosit zahărul de care are nevoie pentru energie, restul merge la ficat pentru a fi stocat sub formă de grăsime. Excesul de zahăr în dietă poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv sindromul metabolic, obezitatea și diabetul de tip 2. În plus, un studiu din 2023 publicat în Journal of Alzheimer’s Disease a arătat că excesul de zahăr în dietă ar putea dubla riscul de demenţă.
Mai mult de 10% Valoare zilnică pentru grăsimi saturate
Grăsimile saturate, precum grăsimile trans, sunt dintre grăsimile nesănătoase prezente în alimente. Potrivit MedlinePlus, prea multe grăsimi saturate în dietă pot cauza o serie de probleme de sănătate. Printre acestea, creșterea în greutate și boli de inimă. Asociația Americană a Inimii spune că, pentru o dietă de 2.000 de calorii pe zi, doar aproximativ 120 dintre acestea ar trebui să fie alcătuite din grăsimi saturate.
Nutriționiștii atrag atenția că trebuie să ne concentrăm pe alegerea grăsimilor nesaturate din alimente precum fructele de mare, nucile și semințe sau avocado.
Produse multicereale fără cereale integrale
Cerealele integrale pot avea o serie de beneficii pentru sănătate. Acestea au fost legate de orice, de la pierderea în greutate la sănătatea inimii până la un risc redus de cancer de colon. Cu toate acestea, din cerealele rafinate au fost eliminate mulți dintre nutrienți și, ca urmare, nu au aceleași beneficii pentru sănătate. Un studiu din 2013, publicat în Public Health Nutrition, arată că multe produse enumerate ca „multigrain” nu sunt indică cu claritate care dintre aceste cereale sunt integrale și care sunt cele rafinate.
Alergeni ascunși
În cele mai multe cazuri, persoanele cu alergii alimentare știu ce să evite pentru a preveni o reacție alergică. Alimente precum ouăle, laptele, alunele și crustaceele tind să aibă alergeni care pot declanșa o reacție la anumite persoane.
Cu toate acestea, produsele alimentare pot avea alergeni ascunși care pot cauza probleme. Potrivit unui studiu din 2023 publicat în Nutrients, mai mult de 22% dintre reacțiile alergice legate de alimente la persoanele cu vârsta peste 14 ani s-au datorat alergenilor ascunși. „Produsele etichetate corespunzător, care respectă legile de etichetare, ar trebui să aibă o declarație separată despre alergeni, cu caractere aldine, care să precizeze ce alergeni sunt într-un aliment”, spune Maggie Moon, Maggie Moon, specialist în nutriție pentru sănătatea creierului și autoarea cărții The MIND Diet.
