FOTO: G4Food
Pasca de Paște este unul dintre preparatele-simbol al Sărbătorilor Pascale, iar în satele din Maramureș, gospodinele – „găzdoaiele”, cum se numesc între ele, se trezesc cu noaptea-n cap pentru a le prepara.
Pentru că în aceste zile – înaintea Sărbătorilor Pascale – este multă treabă de făcut, cuptorul se încinge de la 4 dimineața și începe munca. Femeile se întrec între ele pentru titlul de „bună gospodină”, care este obținut în funcție de cât de pufoasă iese pasca și cozonacii. Pentru că nu era cuptor la fiecare casă, mai multe femei care locuiau în apropiere făceau un program precis, pentru a stabili ordinea în care fiecare dintre ele poate folosi cuptorul. Astfel, trezirea era mult înainte de cântatul cocoșilor.
Măriuca Verdeș, interpret de muzică populară din Călinești – Maramureș, este vizitată de vecina ei mai în vârstă, Maria Șandor, „găzdoaie” cu experiență și învață de la ea cum să prepare pasca. Nu are o rețetă fixă. „Găzdoile nu au nevoie de rețetă, totul se face la ochi”, explică femeia mai în vârstă.
Ingrediente „după ochi”
Ingredientele sunt aceleași ca și la cozonac, respectiv se prepară un aluat cu făină, drojdie, ouă, lapte, unt (sau ulei) și se frământă bine, apoi se lasă la dospit și se formează o cocă asemenea unei pâini. O parte din aluat este lăsată de-o parte pentru a se forma din ea ornamentele pentru pasca.
Dacă este preparată cu brânză, aceasta este amestecată cu zahăr, coajă de lămâie, ou și stafide și este așezată pe deasupra, între ornamente. Apoi se dă la cuptor.
Vechile cuptoare, care erau construite afară, lângă casă, nu aveau niciun control asupra temperaturii sau a timpului care era necesar pentru coacere. Femeile știau doar din experiență cât de intens se face focul și cât de mult timp trebuie să stea la copt. „Ne organizam ca să punem același timp de aluat deodată în cuptor, pentru a evita să punem împreună preparate care aveau timp de coacere diferit”, mai spune gospodina din Maramureș.
Însă un lucru comun la toate felurile de pasă preparată era ornamentul care se punea deasupra. În genera o împletitură din aluat, în formă de cruce ori alte modele regăsite și pe porțile maramureșene. „Mama mea făcea modelul Soarelui, care reprezintă chipul Domnului Iisus”, mai arată Măriuca Verdeș.
