Oreo dă dependență? Un studiu arată că alimentele ultra-procesate precum Oreo cu aromă de Coca-Cola „îți pun stăpânire pe creier” la fel ca țigările  / Specialiștii spun că au efect ca și produsele care dau dependență

Un nou studiu publicat în revista Milbank Quarterly atrage atenția că unele dintre cele mai populare produse ultra-procesate din industria alimentară pot acționa asupra creierului într-un mod comparabil cu țigările. Practic, generează reacții puternice de recompensă și contribuind la consumul excesiv de alimente. Cercetările de la începutul anului 2026 subliniază că aceste produse ot favoriza dependența. Acestea, chiar când par inofensive sau „distractive”, ascund mecanisme care pot da probleme de sănătate pe termen lung, scrie NYPost.

Cercetătorii explică faptul că produsele ultra-procesate sunt atent calibrate pentru a combina ingrediente precum zahărul, sarea și grăsimile într-o proporție care declanșează eliberarea de dopamină, hormonul asociat cu plăcerea și recompensa în creier. Exemplele incluse în studiu, precum biscuiții Oreo cu aromă de Coca-Cola. De asemenea, băutura cu aromă de Oreo, nu este simplă curiozitate de marketing. Sunt produse concepute să profite de curiozitatea și familiaritatea consumatorilor pentru a stimula consumul repetat.

Autorii cercetării subliniază că aceste produse exploatează „dorințele evolutive pentru noutate și familiaritate”. De asemenea, combină senzațiile și aromele cunoscute cu variații de gust, într-un mod care duce la supraalimentare. Comparativ cu alimentele neprocesate, care au nutrienți esențiali și fibre benefice pentru sănătate, alimentele ultra-procesate sunt sărace în nutrienți și bogate în calorii. Asta agravează riscul de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2, anumite tipuri de cancer și moarte prematură.

Paralele cu industria tutunului

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte semnalate de cercetători este faptul că strategia prin care industria alimentară proiectează aceste produse seamănă cu tactici folosite în trecut de industria tutunului. Ambele categorii – țigările și alimentele ultra-procesate – sunt industrializate pentru a oferi o experiență senzorială intensă și pentru a menține consumatorul „atasat” de produs. În anii 1980, mari companii din industria tutunului au achiziționat branduri alimentare importante. Iar această tradiție a tehnicilor de marketing agresiv pare să fi migrat în sectorul alimentar.

Studiul avertizează că, la fel cum campaniile de sănătate publică și reglementările stricte au redus treptat consumul de tutun, ar putea fi necesare măsuri similare pentru alimentele ultra-procesate. Propunerile includ restricții de marketing (în special pentru copii). De asemenea, etichetare clară, taxe pe produsele cu impact negativ asupra sănătății și limitarea accesului acestora în școli și spitale.

Consecințe pentru sănătate

Pe lângă faptul că alimentele ultra-procesate sunt asociate cu obezitatea și bolile metabolice, ele pot avea efecte asupra echilibrului microbiomului intestinal și pot promova inflamația în organism. Acești factori contribuie suplimentar la riscul de afecțiuni cronice. Iar consumul regulat poate crea un tipar de supraalimentare dificil de controlat doar prin voință personală.

Mesaj pentru consumatori și autorități

Deși nimeni nu este „forțat” să consume produse ultra-procesate, studiul sugerează că designul și strategiile de marketing folosite creează o „capcană” comportamentală greu de evitat fără o schimbare sistemică a modului în care sunt produse, promovate și reglementate alimentele. Promovarea alimentelor naturale și neprocesate, împreună cu politici publice mai agresive, ar putea fi parte dintr-o abordare pe termen lung pentru îmbunătățirea sănătății populației.

Această dezbatere aduce în prim-plan o întrebare esențială. Până unde este doar o alegere personală? Și până unde este o industrie care joacă un rol activ în modelarea obiceiurilor de consum și a sănătății publice?