Foto: Facebook/@Mihai Răzvan Moraru
Un proiect de OUG publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( madr.ro ) suspendă ”de drept” pentru fermierii ale căror culturi agricole au fost distruse de secetă plata ratelor la bănci și instituții financiare nebancare, pentru mai mult de an, mai exact, până la 31 decembrie 2025.
Suspendarea ratelor și acordarea unei compensații financiare în cuantum de 200-250 de euro/ha sunt cele două măsuri promise public de ministrul Florin Barbu, încă din luna iulie, pentru a-i ajuta pe fermierii greu încercați de seceta din acest an și, în cazul unora dintre ei, de seceta din mai mulți ani la rând.
Pentru plățile compensatorii nu a apărut la orizont, deocamdată, niciun proiect de OUG, actul legislativ fiind așteptat cu sufletul la gură de fermierii cu hambarul gol.
Pentru suspendarea ratelor către creditori, avem iată un proiect de OUG, aflat, începând cu data de 12 septembrie, în consultare publică. Oricine îl poate citi pe site-ul ministerului.
De subliniat că OUG scoasă la lumină pe site-ul ministerului nu este chiar nouă 100%, ca Venus abia ieșită din spumele mării: este un act de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Ce anume modifică guvernul la OUG 4/2024?
În noul document sunt introduse două noi articole, în continuarea art. 6: 6(1) și 6(2). În esență, guvernul dispune așa: creditele se suspendă ”de drept”, nuanță legislativă care nu este prezentă în vechiul document, publicat în Monitorul Oficial, din 29 ianuarie 2024.
Totodată, guvernul declară ”starea de calamitate în agricultură urmare manifestării fenomenului de secetă pedologică”, aceasta fiind ”asimilată unui caz de forță majoră sau caz fortuit”.
În plus, guvernul pune pe listă, în premieră, și companiile de inputuri agricole fiind și acestea obligate, împreună cu băncile, să nu ia măsuri împotriva fermierilor datornici: ”Creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.”
O altă noutate, de data asta pentru fermieri, este obligația de a atașa la cererea de suspendare a creditului și ”copia procesului – verbal / proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, încheiat / încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2022, toamna anului 2023, în primăvara anului 2022, primăvara anului 2023, primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anii agricoli 2022 -2023-2024”.
Și, atenție, plata se suspendă de drept numai dacă ”dobânda la credite, percepută de către creditor debitorului, este mai mare de 2% + ROBOR la data depunerii solicitării de suspendare”.
Vom vedea cum va arăta forma finală, când această OUG va fi publicată în Monitorul Oficial.
Ce ar fi de observat?
1.Guvernul caută soluția la secetă în seifurile băncilor și IFN-urilor, mai nou și al firmelor furnizoare de inputuri, intrând brutal în afacerile acestor entități private, care, până la proba contrarie, au jucat cinstit, în baza unui contract citit și de debitor înainte să-l semneze.
Dacă un debitor este nemulțumit de relația cu creditorul are la dispoziție calea justiției. Intruziunea guvernului în relația creditor – debitor nu este una nouă, în România, există destule antecedente. Și de data aceasta, guvernul încalcă grav unul din principiile fundamentale ale economiei de piață: relația directă, nemediată, dintre furnizorul de servicii și beneficiar.
2.Guvernul declară starea de calamitate în agricultură invocând ”cazul de forță majoră” și ”cazul fortuit”, din art. 1351, din Codul Civil aprobat prin legea 287/2009, republicată.
Iată cum sunt definite cele două sintagme în Codul Civil:
”(2) Forţa majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.
(3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs”.
Evenimentul care a motivat guvernul să declare stare de calamitate în agricultură este seceta. Cât de imprevizibil este acest fenomen în România ultimilor 10 ani? Și de ce invincibil? Și de ce inevitabil?
Ca să combată seceta, mai multe guverne ( PSD, PNL ) au derulat din 2016 un Program de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, în valoare de 1.300.000.000 de euro, de la bugetul de stat. Ar fi trebuit ca în 2020, să fie irigate 2.000.000 de ha. În 2024, suprafața totală contractată abia depășește 1.000.000 de ha. De irigat se irigă și mai puțin. Per total, eșec al statului în a combate seceta.
În paralel, fermierii au modernizat pe bani europeni infrastructura secundară de irigații.
Nu mai intru în detalii: seceta nu este un eveniment imprevizibil și nici absolut invincibil. Guvernul a cheltuit sume uriașe de bani ( și acum derulează un program de 1.500.000.000 de euro ) ca să o învingă. Din două una: or recunoaște că nu poate învinge seceta și să nu mai cheltuiască niciun leu de la bugetul de stat în acest scop, or seceta nu este absolut invincibilă și atunci seceta nu este un eveniment de forță majoră, caz în care intervenția asupra băncilor prin noua OUG este ilegală.
3.Este adevărat că numeroși fermieri au ajuns la ananghie în relația cu băncile din cauza recoltelor slabe și foarte slabe care le-au pus solvabilitatea în pericol, însă rezultatul acesta financiar este determinat și de un management la fel de slab în ferma proprie. S-au aruncat la credite mari pentru a-și cumpăra tractoare scumpe, noi-nouțe, în ciuda unei dimensiuni economice a fermei scăzute. S-au întins mai mult decât le permitea plapuma. Nu au fost atenți la semnalele privind evoluția climei, deși presa și liderii responsabili au avertizat constant că seceta devine tot mai persistentă. În acest caz, de ce să intervină statul să acopere incompetența managerială a unor fermieri? De ce este statul mai mereu un partener al haiducilor din agricultură care cred că băncile sunt un izvor nesecat de bani, de unde se adapă fără obligații? Nu contează, zic ei, haiducii, vine statul și rezolvă!
4.Nu contest: falimentul unui fermier român poate conduce la triumful în piața agricolă a unui fond suveran de investiții, care stă pe margine și așteaptă ca insul autohton să-și dea duhul. Expansiunea fondurilor suverane de investiții este un fenomen în agricultura multor țări. Este un fenomen bazat pe legi economice scrise și nescrise, nu este o invazie sau o cucerire sau cum îl mai denumesc unii sau alții. Cel slab este înghiți de cel puternic. Dar ce face statul, în acest caz? Îl fortifică pe cel slab, intervenind în relația acestuia cu creditorii?
Statul suspendă, nu șterge datorii! Fermierul nu este scutit de plata ratelor pentru totdeauna. Doar i se amână scadența. Mai târziu va trebui să scoată banii din buzunar.
5.Statul român aplică soluțiile brute, otova, fără o abordare holistică, angajantă pentru fermier. Schimbările climatice sunt deja aici, cu extreme meteo, cu secetă severă. Nu sunt imprevizibile și, îmi place să cred, nici absolut invincibile. Pentru a le învinge însă trebuie inteligență, cunoaștere, răbdare, anagajament pe termen lung, pentru următoarele generații. Soluții sunt, însă nu în seifurile băncilor. Sunt în instituții de cercetare, în teren și, foarte important, în mintea fermierilor, care din păcate, se umple de buruieni propagandistice, în aceste vremuri tulburi. Din fericire, sunt fermieri, tineri mai ales, cercetători, chiar și funcționari stat, jurnaliști, care înțeleg că răspunsul pe termen lung constă în inovare, adaptare, reziliență. Cine înțelege câștigă, inclusiv bani.
