foto Pixabay
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ) a reacționat la comentariile critice din presă și de pe rețelele de socializare privind dezactivarea în acest an a Sistemului Național Antigrindină ( SNA ) prin decizie a ministrului Florin Barbu, comentarii motivate de căderile de grindină devastatoare înregistrate în această primăvară, chiar și în ultimele zile, în mai multe județe din țară, unde SNA a fost activ.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Reamintesc că G4Food a publicat sâmbătă, 24 mai, un articol de opinie intitulat ”Grindina face prăpăd în zonele unde sistemul antigrindină a fost inactivat de ministrul Agriculturii Florin Barbu, pentru a da satisfacție unor fermieri / Aceștia au susținut că rachetele alungă ploaia”.
În articol am preluat și o parte din textul publicat pe Facebook, în aceeași zi, de antreprenorul Mihai Răzvan Morar ( Agro Est Muntenia ), mesajul fiind, în esență același: dezactivarea SNA prin decizie ministerială, la presiunea unor asociații de fermieri din sudul și estul țării, care au susținut că rachetele antigrindină alungă ploaia, a fost o decizie cel puțin neinspirată, cu consecințe negative asupra culturilor agricole, a animalelor și a locuințelor. Antreprenorul a publicat și câteva fotografii elocvente, de la locul dezastrului, preluate de pe Meteoplus.
Găsiți postarea lui Mihai Răzvan Morar AICI.
În aceeași zi, la ceas de seară ( ora 20:39 ), Biroul de Presă al MADR a publicat pe site-ul instituției o informare de presă prin care susține că:
Adică, decizia ministrului de a dezactiva SNA nu are consecințe în zonele care ar fi fost protejate dacă punctele de tragere a rachetelor ar fi fost funcționale, fiindcă norul negru nu s-a descărcat de grindină în acele zone, ci în zone din afara ariei de acoperire a SNA. Noroc cu norul vagabond că nu s-a descărcat peste viile din Dealu Mare! S-a descărcat la numai 15 km mai la vale!
Zone geografice
Am folosit, ce-i drept, în titlul articolului de opinie de ieri termenul ”zonă”, dar în sens geografic, nu tehnic. Am fi putut la fel de bine să folosim noțiunea de județ. Gherghița, una din localitățile unde grindina a făcut prăpăd, în data de 23 mai, este situată la 15 km distanță în linie dreaptă spre sud față de Valea Călugărească, unde se află un punct de tragere a rachetelor. Gherghița și Valea Călugărească sunt în aceeași zonă geografică, aparțin județului Prahova și se află în apropiere una de alta. Deci termenul ”zonă” nu a fost folosit eronat în articolul nostru. Dacă MADR a venit cu precizări în comunicatul de aseară, folosind zonă în sens tehnic, de areal acoperit de raza rachetelor antigrindină, acesta este un lucru salutar. Mai aflăm și noi cam cât bat rachetele în cauză.
Pe net am găsit informații potrivit cărora raza de acțiune a unei rachete este de 10-12 km. Dar nu știm din ce direcție a venit norul. Poate a trecut aproape de punctul de tragere de la Valea Călugărească, s-a deplasat spre sud spre Gherghița și ar fi putut fi atacat înainte să se descarce, dacă ar fi fost trase rachetele necesare. Repet, sunt date prea tehnice, pe care nu le deținem.
Cum explica MADR, în iulie 2020, în mandatul lui Adrian Oros, acțiunea rachetelor cu efect meteo:
”Prin intervenții active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacție, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare rapidă a vaporilor de apă din nor și scade semnificativ posibilitatea producerii de grindină. Totodată, masa de apă din nor se uniformizează și cade, sub formă de ploaie, pe o suprafață mai mare. Combaterea căderilor de grindină folosind iodura de argint ca agent de însămânțare a norilor este o tehnologie folosită cu succes în multe alte țări, nefiind asociată în nici un caz cu apariția secetei”.
Alte vremuri, alte abordări ministeriale!
Meteoironie
Revenind în actualitate, Biroul de Presă al MADR a reacționat ca să-l apere pe ministrul Florin Barbu, cu argumentul că zonele afectate nu ar fi fost oricum acoperite de rachete, dacă ar fi fost trase. Dar, repet, termenul folosit de G4Food în titlu, acela de ”zonă”, este unul cu sens geografic, nu ingineresc. Dacă e liniștitor pentru ministru și pentru echipa sa, poate fi utilizată noțiunea de județ: Gherghița se află în același județ cu Valea Călugărească, unde se află un punct de tragere dezactivat.
Și da, ironia este evidentă: sistemul antigrindină a fost oprit de ministrul Barbu mai întâi în județul Prahova, la solicitarea unei asociații de fermieri de cultură mare ( cereale, floarea soarelui, rapiță, etc. ) condusă de fermierul Adrian Mocanu, județ care, iată, are câteva localități unde grindina a făcut prăpăd.
Terenurile agricole lucrate de Adrian Mocanu ( peste 1.200 de ha ) se află chiar aproape de Gherghița, în localitățile Dumbrava și Drăgănești, tot prahovene. Oare s-a descărcat norul de grindină și peste culturile domnului Mocanu? Un lucru e sigur: urgia nu alege. Lovește și livezi de pomi și plantații de viță-de-vie, lovește și culturile de cereale, de floarea soarelui și de rapiță.
Dezastrul de la Mehedinți: localitățile afectate se află sub acoperirea SNA
Revin la comunicatul MADR de ieri, 24 mai. Din lista localităților afectate de grindină lipsesc cele din județul Mehedinți. Or, în data de 7 mai 2025, o cădere masivă de grindină ”cât oul de găină” a produs pagube puternice în localitățile Burila Mare, Vânju Mare și Poroinița.
Evenimentul meteo extrem a fost prezentat de mai multe publicații cu menționarea faptului că localitățile afectate se află în zona de acțiune a sistemului antigrindină.
De pildă, AGRO TV a notat:
”Unde nu-i cap… grindina te lasă fără acoperiș! Din păcate, războiul dus de o parte a fermierilor din cultura mare împotriva Sistemului Național Antigrindină lovește în bieți oameni care nu au nicio legătură cu asta, iar autoritățile care au decis întreruperea funcționării acestuia sunt vinovate în aceeași măsură”.
De precizat că AGRO TV a preluat informații de pe pagina de Facebook Intervenții Active în Atmosferă ( IAA ), care este o pagină cu caracter antreprenorial.
IAA a menționat în 7 mai:
”Grindină în mai multe localități din județul Mehedinți – sistemul antigrindină este în continuare inactiv
În cursul zilei de 6 mai 2025, mai multe localități din județul Mehedinți, aflate în aria de protecție a Grupului de Combatere Vânju Mare, au fost afectate de căderi de grindină:
- Burila Mare – ora 18:45
- Poroinița – ora 19:05
- Vânju Mare – ora 19:15
Toate aceste zone se află în mod normal sub acoperirea sistemului antigrindină, însă sezonul de intervenții nu a fost activat, deși acesta ar fi trebuit să înceapă în jurul datei de 15 aprilie.
IAA – Intervenții Active în Atmosferă este pregătită să intervină imediat ce va fi emisă decizia oficială de deschidere a sezonului. Până atunci, sistemul nu poate funcționa legal.
Regretăm impactul asupra fermierilor și comunităților locale și rămânem la dispoziția autorităților pentru reluarea activității cât mai curând”.
Intervenții Active în Atmosferă este, de fapt, numele unei companii ”specializată în activități de intervenție activă în atmosferă cu scopul reducerii și eliminării efectelor fenomenelor meteorologice cu potențial distructiv, precum grindina sau seceta, care pot cauza pagube culturilor agricole din România, dar, și bunurilor deținute de persoane fizice și juridice în zonele protejate”.
Mai multe date despre IAA găsiți pe site-ul iaa.eu.
Peste 200 milioane de lei
Activitatea SNA a fost finanțată de la bugetul de stat. Rachetele sunt produse la Electromecanica Ploiești. Acestea sunt trase însă de o firmă privată. Bugetul total anual pentru funcționarea SNA s-a ridicat, în 2022, la 225,7 milioane lei. Vezi mai jos structura bugetului din acel an:
Câteva întrebări
Grindina rămâne o amenințare meteo gravă pentru agricultura României. Fermierii care dețin legume în câmp deschis, plantații de pomi fructiferi, de specii horticole și de viță-de-vie ar putea recurge la plase antigrindină, cu anumite limitări.
Culturile de cereale și plante oleaginoase nu pot fi însă protejate cu plase antigrindină, din cauza suprafețelor prea mari. Fermierii care au cerut închiderea SNA sunt fix cei care cultivă cereale, susținând că SNA alungă ploaia și conduce la instalarea secetei. O acuză care nu a fost dovedită științific până acum. MADR a promis un studiu dar totul a rămas la stadiul de promisiune.
La final, câteva întrebări:
Dacă un fermier de cultură mare din Câmpia Bărăganului beneficiază de apă pentru irigații, de ce s-ar mai teme de seceta cauzată de SNA?
Nu ar trebui să se teamă mai degrabă de grindină?
Și nu ar trebui, în acest caz, să fie mai degrabă pro-SNA?
Nu ar trebui ca fermierii de cultură mare să rezolve, cu ajutorul MADR, problema apei pentru irigații, decât să lupte împotriva SNA?
Fermierii aceștia nu ar trebui mai degrabă să lupte ca statul să protejeze și culturile lor cu rachete antigrindină? Dacă vor rezolva problema apei nu se vor mai teme că SNA alungă ploaia și aduce seceta.
Cum ar putea rezolva MADR problema operaționalizării SNA dacă acesta va fi reactivat, fără să recurgă la serviciile unei firme private? Își poate asuma MADR să operaționalizeze SNA cu angajații proprii? SNA nu ANIF, să angajezi sute de persoane. Necesită alte competențe, alte specializări. Dacă ar opera MADR SNA ar costa mai puțin de 200 de milioane de lei?
