Cea de-a XXIX – a ediție a Târgului INDAGRA, organizat anual atât pe platforma din fața pavilionului central al Romexpo, cât și în pavilionul B2, s-a încheiat, duminică, 3 noiembrie, după cinci zile de desfășurare.
Pe la ora 15:00, când încă mă aflam acolo, unii expozanți deja goleau standurile, clienții restaurantelor cu mititei și cârnați erau tot mai rarefiați și văcuțele din corturile dedicate sectorului zootehnic erau deja încărcate în camioane ca să fie duse în ferme.
Tot mai puțini vizitatori făceau ultimul tur, pe culoarele dintre standurile cu mașini și utilaje agricole.
Le-am privit și eu zilele acestea și am remarcat imediat absența marilor mașini și utilaje din edițiile anterioare. Gigantismul era cuvântul de ordine, până acum doi-trei ani. Tractoare, combine și mașini de aplicare a tratamentelor se profilau impunătoare pe cerul de deasupra pavilionului central.
Vizitatorii, sosiți de prin sate și ferme, erau nevoiți să-și dea capul pe spate ca să vadă până la partea superioară a cabinei. Dacă urcau în cabină, la volan, coborau apoi cu grijă ca să nu cadă de la înălțime.
Totodată, oftau, cei mai mulți dintre ei, că nu au bani ca să cumpere asemenea măgădăi complexe și performante, că astea sunt pentru ăia mari, jupânii cu mii de hectare. Și cam așa era, aveau dreptate. Marile utilaje care erau expuse pe platforma de la Romexpo, la INDAGRA, ajungeau cu precădere în marile ferme, ai căror proprietari au avut și forța să acceseze fonduri europene pentru a le cumpăra.
După pandemia Covid 19 și după efectele tot mai puternice ale secetei asupra afacerilor agricole, resimțite în ultimii ani, unii dintre marii distribuitori de mașini și utilaje agricole au renunțat să mai participe la INDAGRA sau și-au restrâns drastic suprafața închiriată.
Giganții tehnicii agricole au dispărut din peisaj. Abia am văzut o mașină pentru tratamente fitosanitare și un tractor mai răsărit.
Am remarcat în schimb prezența tractoarelor mici, a sculelor și uneltelor necesare unei gospodării sau unei ferme, a tricicletelor electrice. O abundență de obiecte mici, dar indispensabile într-o gospodărie, într-o mică livadă sau grădină.
Am fotografiat cel puțin șase tractoare mici, începând de la 12 CP. Vedeta târgului a fost un prototip creat la Craiova de producătorul specializat în motocultoare. Tractorul urmează să fie fabricat pentru piață de la anul, cu prețuri începând de la 3.000 de euro până la 5.000 de euro. Și producătorul de la Reghin are o versiune liliputană. Micii fermieri au de acum micile tractoare. Nici măcar nu mai trebuie să acceseze fonduri europene. Sume de câteva mii de euro scot din piață sau găsesc în familie.
Titlul ”INDAGRA lucrurilor mici” nu este nici pe departe unul depreciativ. L-am folosit ca să descriu această ofertă orientată mai degrabă către fermierii mici și mijlocii.
INDAGRA s-a micșorat însă și în ochii politicienilor. Înainte, aveau loc deschideri oficiale, cu participarea șefului statului în exercițiu. Traian Băsescu a deschis oficial târgul, de câteva ori, a făcut-o și Klaus Iohannis, cândva, măcar obligat de faptul că evenimentul se desfășura sub înaltul patronaj al Președinției României, informație menționată pe site-ul organizatorului, Camera de Comerț și Industrie a României ( CCIR ).
Anul trecut, Iohannis nu a venit la deschidere, iar acum văd că mențiunea privind înaltul patronaj nu mai e pe site.
Foști miniștri ai Agriculturii făceau băi de mulțime după festivitatea de deschidere a târgului. Actualul ministru, Florin Barbu, a făcut vineri o scurtă incursiune pe la standuri și, sosit la conferința despre fondurile europene, s-a declarat, în premieră pentru un ministru al Agriculturii, ”dezamăgit” de INDAGRA, a reclamat ”organizarea dezastruoasă” a acestui eveniment. CCIR i-a răspuns prompt, acuzând că ministrul își face PR politic pe seama târgului.
Am descoperit însă și obiecte mari: cel puțin doi expozanți din zona irigațiilor au montat la târg ( unul pe platformă, altul în pavilion ) segmente de pivoți de irigat sau cum li se spune popular și chiar poetic ”aripi de ploaie”. Un astfel de pivot poate ajunge până la 800 de metri lungime. Este un semn că oferta se adaptează după evoluțiile climatice. Degeaba ai un tractor mare, o combină mare, dacă nu plouă. Și dacă nu plouă, atunci musai să investești într-un sistem de irigații. Fie că ești un mic grădinar, fie că lucrezi mii de hectare.
Seceta influențează nu numai afacerile agricole, dar și oferta târgurilor agricole.
Nu este specialitatea mea să fac previziuni privind evoluția târgurilor agricole din România. Ceea ce pot să remarc este însă că sunt vizitate: chiar dacă expozanții se schimbă și chiar dacă vizitatorii sunt alții, platforma exterioară și pavilionul B2 au fost spații animate, circulate, mai ales în week end.
În rest, fiecare expozant știe mai bine dacă a meritat sau nu să participe.