Curtea Constituțională a României / Sursa foto: ccr.ro
1.Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificarea articolului 24 alineatul 3 din Legea fondului funciar, transmite Agerpres.
Actul normativ, trimis pe 19 iulie la CCR, introduce în categoria construcţiilor pentru care Comisia judeţeană de fond funciar va putea emite, la cerere, titluri de proprietate a construcţiilor edificate şi de fostele întreprinderi agricole de stat, de fostele societăţi comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acestora, de fostele staţiuni de maşini agricole, precum şi a celor edificate de fostele cooperative meşteşugăreşti.
Şeful statului a transmis că, în cazul legii criticate, este încălcat principiul bicameralismului. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Senat, prima Cameră sesizată, pe 18 septembrie 2023, iar, ulterior, în procedura de la Camera Deputaţilor, Cameră decizională, au fost incluse noi amendamente, care implică stabilirea unei noi condiţii pentru toţi solicitanţii, a precizat el.
“O astfel de intervenţie legislativă, având în vedere amploarea sa, sfera titularilor, sfera entităţilor care au edificat construcţiile, momentul la care intervine pune în discuţie atât respectarea principiului bicameralismului, cât şi securitatea raporturilor juridice, constituind modificări majore faţă de intenţia iniţiatorilor”, a explicat Klaus Iohannis.
În opinia sa, este afectat, totodată, regimul constituţional al proprietăţii publice. “În ceea ce priveşte terenurile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, dispoziţiile art. 136 alin. (4) din Constituţie stabilesc că: ‘Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică'”, se evidenţiază în sesizare.
“Apreciem că transferul unui bun din proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale în patrimoniul unei alte entităţi nu s-ar putea realiza decât prin prealabile operaţiuni de trecere a respectivului teren din domeniul public în domeniul privat şi, ulterior, de transfer al acestuia. Operaţiunile pot fi realizate prin hotărâre a Consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, cu respectarea principiului autonomiei locale”, a indicat şeful statului.
El a adăugat că, în contextul legii criticate, se vor emite, la cerere, de către Comisiile judeţene de fond funciar titluri de proprietate proprietarilor actuali ai construcţiilor, fără a se ţine cont de manifestarea de voinţă a organelor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale de la caz la caz, aspect ce contravine nu doar articolului 136, ci şi articolului 120 din Legea fundamentală.
Potrivit preşedintelui, legea afectează regimul constituţional al proprietăţii private, în condiţiile în care actualul cadru normativ nu conţine dispoziţii privind transmiterea cu titlu gratuit a terenurilor aflate în domeniul privat al statului, rămânând un aspect ce se încadrează în ansamblul garanţiilor prevăzute de Constituţie şi de legislaţia organică din domeniu.
2. Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate tot marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea acvaculturii, transmite Agerpres. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la începutul lunii iulie, fiind a doua oară când şeful statului atacă legea la CCR.
Potrivit sesizării, actul normativ creează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute din acvacultură, când aceste activităţi se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicţia naţională a ţării.
Şeful statului precizează că legea a fost iniţiată cu scopul instituirii unui cadru legal unitar cu privire la activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute în acvacultură în scopul asigurării competitivităţii acestei activităţi.
În 2022, după ce Senatul a adoptat actul normativ tacit, iar apoi Camera a adus modificări şi completări, şeful statului a sesizat CCR invocând mai multe argumente, între care nesocotirea principiului bicameralismului. Curtea a admis în parte sesizarea. Ulterior, Parlamentul a operat o serie de modificări şi completări. “Cu toate acestea, legea conţine dispoziţii ce contravin unor norme şi principii constituţionale privind depăşirea limitelor reexaminării prin introducerea unor noi norme fără legătură cu decizia Curţii sau cu obiectul de reglementare al legii, dar şi dispoziţii care, prin noul lor conţinut normativ încalcă norme şi principii constituţionale precum cele prevăzute de art. 1 alin. (3), (5), art. 44, art. 102, art. 136, art. 147 alin. (2) şi (4). Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în situaţia de faţă, considerăm că, în forma legii transmise la promulgare, persistă unele vicii de neconstituţionalitate cu privire la aceleaşi dispoziţii legale ca urmare a reexaminării în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituţie, respectiv au survenit noi vicii de neconstituţionalitate în urma modificărilor operate de Parlament la aceleaşi texte de lege, cu prilejul reexaminării acestora”, se precizează în sesizare.
Preşedintele subliniază că introducerea unui nou articol în cuprinsul legii referitor la posibilitatea de a amplasa instalaţii de producere a energiei fotovoltaice pe maximum 25% din suprafaţa amenajării piscicole concesionate, arendate sau închiriate fără a fi nevoie de autorizaţie de construire, cu acordul administratorului, reprezintă o normă ce depăşeşte limitele reexaminării.
Potrivit Legii acvaculturii, în forma sa iniţială adoptată de Parlament, “terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenţie şi se obligă să menţină activitatea de acvacultură”. În acest context, preşedintele Iohannis a evidenţiat “inexistenţa unor garanţii suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului, lipsa unor criterii minimale şi a unui mecanism de stabilire a preţului, pentru ca operaţiunile să se desfăşoare cu reflectarea valorii reale a bunurilor proprietate a statului”.
Deşi noua normă stabileşte o posibilitate de vânzare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi nu o vânzare obligatorie atunci când proprietarii de active piscicole amplasate pe acestea care transmit o scrisoare de intenţie, redactarea normei “ridică o serie de probleme de neconstituţionalitate din perspectiva corelării cu dreptul comun în materie, a garanţiilor privind dreptul de proprietate privată a statului şi a standardelor privind calitatea legii, care decurg din principiul legalităţii”, arată şeful statului în sesizare.
În forma dedusă controlului de constituţionalitate, legea instituie un mecanism derogatoriu de la procedura prevăzută de Codul administrativ pentru vânzarea bunurilor proprietate privată a statului pentru o categorie de bunuri reprezentată de “terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora”, se menţionează în document.
Astfel, preşedintele menţionează că terenurile se vor putea vinde direct, în baza unui studiu de oportunitate realizat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură – ANPA şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenţie, care fac dovada că au desfăşurat activităţi de acvacultură în ultimii 5 ani şi care se obligă să menţină activitatea de acvacultură pentru minimum 25 de ani.
