Foto: Pexels
România nu e prima țară unde oamenii au fost îndemnați la boicot, dar este singura de până acum unde boicotul are o miză politică la scenă deschisă.
Croația a fost prima care a dat tonul și unde boicotul marilor rețele comerciale a ajuns deja la a treia săptămână consecutiv, în ziua de vineri, când rata de cumpărături a scăzut considerabil. Dar un val de nemulțumiri generale motivate de prețurile la alimente și puterea de cumpărare în scădere a cuprins în ultimele săptămâni mai multe țări din zona Balcanilor.
Totuși, în niciunul dintre statele în care acțiunea de boicotare a rețelelor de supermarketuri s-a extins, protestul nu a fost asumat politic și cu atât mai puțin nu a fost organizat direct de către o mișcare politică sau un candidat, așa cum se întâmplă în România. Au existat cazuri când autoritățile au ieșit în spațiul public cu declarații în favoarea protestului, cum a fost în Muntenegru. În Croația și Bosnia-Herțegovina, autoritățile au anunțat măsuri de plafonare a prețurilor la anumite categorii de produse.
Valul de nemulțumiri a cuprins până acum statele din fosta Iugoslavie, adică Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina, Macedonia de nord, dar și Bulgaria
Protestele sub formă de boicot au fost organizate de asociații ale consumatorilor sau alte organizații sociale și promovate intens prin inițiative pe rețelele de socializare. Valul de nemulțumiri a cuprins până acum statele din fosta Iugoslavie, adică Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina, Macedonia de nord, dar și Bulgaria. Se știe în general că Bulgaria și Serbia sunt mult mai ușor de penetrat de către propaganda rusă, motiv pentru care este greu de înțeles în ce măsură protestul reprezintă vocea nemulțumirilor reale sau, contrar, cât sunt alimentate din umbră.
Indiciile alcătuiesc un tablou destul de confuz în acest moment, iar semnalele indică mai degrada faptul că în Croația boicotul a început realmente din cauza preturilor mari din magazine, guvernul arătând prin plafonarea unor prețuri că dorește dezamorsarea tensiunii în creștere. Croația are un guvern pro-european, dar un președinte nou ales care a exprimat idei similare cu ale propagandei de la Kremlin.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Până acum, doar în România tonul și retorica cu care consumatorii sunt îndemnați la boicot a căpătat accente evident populiste și a devenit un instrument de propagandă împotriva sistemului retail în sine, pentru a capitaliza politic înaintea alegerilor prezidențiale.
Întâmplător sau nu, nu au existat proteste, și nici nu sunt anunțate în viitor, în alte țări din Europa de Est, precum Polonia, Republica Cehă, Slovacia sau Ungaria. Slovacia este însă cea care a ridicat oficial problema la Bruxelles în urmă cu câteva zile, legat de ceea ce a numit practicile marilor lanțuri de distribuție.
În Croația, guvernul a anunțat plafonări de prețuri la unele produse de bază
Ceea ce e sigur este faptul că valul de proteste a început la o săptămână după prima acțiune de acest tip din Croația, acolo unde o parte a populației a evitat magazinele, ca parte a unei inițiative lansate de grupul croat pentru drepturile consumatorilor „Halo, inspektore”, potrivit msn.com. Pagina sa de Facebook a publicat mai multe fotografii cu supermarketuri goale din țară.
Joia trecută, grupul și-a intensificat campania, anunțând un boicot de o săptămână al lanțurilor de supermarketuri Eurospin, Lidl și DM, îndemnând, de asemenea, croații să evite orice altă formă de cheltuieli vineri.
Înaintea boicotului de vineri, în Croația, guvernul a încercat să dezamorseze tensiunea anunțând că a adăugat încă 40 de produse la lista deja existentă de 30 de produse de bază cu prețuri plafonate, potrivit presei locale. Aceste produse includ anumite tipuri de brânzeturi, cafea și articole esențiale pentru gospodărie, cum ar fi săpunul.
„Obiectivul principal este protejarea celor mai vulnerabile categorii de cetățeni”, a declarat ministrul Economiei din Croația, Ante Šušnjar, într-un comunicat transmis de postul public HRT, citat de msn.com
Potrivit relatărilor media locale, tranzacțiile în lanțurile de supermarketuri au scăzut cu 44% vinerea trecută, iar vânzările totale au scăzut în contextul protestului cu 53%, potrivit unei declarații a autorităților fiscale croate.
În Muntenegru, primul ministru s-a alăturat protestului, iar consumatorii trebuie să aleagă un lanț pe care să își concentreze boicotul
Mișcarea de protest s-a extins rapid și în alte țări din Balcanii de Vest, precum Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Serbia.
Prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, s-a alăturat și el inițiativei, declarând într-un interviu televizat pentru postul public al țării că „în calitate de cetățean, susține această acțiune”, iar un prim boicot a avut deja loc în zilele de joi, vineri și sâmbătă ale săptămânii trecute.
În timp ce se așteaptă datele Administrației Fiscale privind efectul boicotului din această săptămână, organizația non-guvernamentală Alternative Montenegro, care a organizat protestele, cere cetățenilor să aleagă în cadrul unui sondaj neoficial care lanț de retail ar trebui boicotat în perioada următoare, până când va reduce prețurile, scrie publicația locală vijesti.me.
Obiectivul declarat este acela de a transmite un semnal că în condiții de boicot marile lanțuri comerciale au de pierdut, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a prețurilor, așa cum s-a întâmplat în Croația.
„Vom lăsa loc proprietarilor lanțurilor de retail să anunțe că vor reduce prețurile. În caz contrar, vom începe un boicot al unui lanț de retail ales de cetățeni, iar acesta va dura cel puțin o săptămână, acesta este minimul”, a declarat Nikola Bezmarević de la Alternative Montenegro.
„Va trebui să așteptăm datele de la Administrația Fiscală. Am făcut o analiză pentru săptămâna trecută, pe parcursul a trei zile: joi, vineri și sâmbătă. În trei zile, comparativ cu duminica anterioară, cifra de afaceri a fost cu jumătate de milion mai mică, ceea ce este o sumă semnificativă”, a spus Bezmarević.
După ce pe rețelele sociale au apărut comentarii potrivit cărora boicotul ar putea afecta negativ angajații și ar putea duce la concedieri, Bezmarević a declarat că va susține protejarea muncitorilor, dacă va fi necesar.
„Cred că este dezinformare, așa că promitem ferm că vom proteja toți lucrătorii din Muntenegru, că nu vom permite ca boicotul să fie principalul vinovat pentru concedierea vreunui angajat”, a afirmat Bezmarević.
În Bosnia-Hertegovina boicotul va continua, dar până acum a avut un succes relativ
Un boicot de două zile al magazinelor din cauza prețurilor ridicate a avut loc vinerea și sâmbăta trecută și în Bosnia-Herțegovina, unde cetățenii au fost îndemnați să nu facă niciun fel de cumpărături. Asta după ce în urmă cu o săptămână mai avusese loc o acținea similară, vineri, sub lozinca „Nu cumpăra!”, potrivit sitului vijesti.me.
Grupul de Facebook „Boicot BiH”, care se află în spatele acțiunii, a anunțat că boicotul va continua până când cerințele vor fi îndeplinite și prețurile vor fi reduse. Inițiatorii campaniei au făcut apel la cetățeni să-și raționalizeze cheltuielile și în celelalte zile, să cumpere doar produsele alimentare esențiale și să nu cumpere nimic vineri și sâmbătă.
Succesul primului boicot este dificil de evaluat, deși fotografiile de pe teren au arătat magazine destul de goale. Datele administrațiilor fiscale din Republica Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei arată că cetățenii nu au răspuns în număr mare la acțiune. Mai mult, statisticile oficiale arată că cifra de afaceri din magazine pe 31 ianuarie a fost la fel sau chiar mai mare decât în zilele precedente, a relatat postul tv N1.
„Pentru mine, primul boicot, care a avut loc vinerea trecută, a fost un succes, deși, conform datelor Administrației Fiscale a FBiH, se pare că nu a fost. Cu toate acestea, am fost martori că magazinele erau pe jumătate goale”, a declarat Ferida Kulović, președinta Asociației Consumatorilor „Potrošač” din Kakanj, adăugând că susține ferm acțiunea și crede că un număr mare de persoane vor răspunde apelului în continuare.
În acest context, ca și în Croația, guvernul din Bosnia și Herțegovinei a anunțat că va decide asupra unei „înghețări a prețurilor” pentru un total de 50 de produse, în timp ce guvernul Republicii Srpska a anunțat intensificarea inspecțiilor și sancțiuni pentru comercianții care majorează prețurile nejustificat.
În Serbia, boicotul vizează toate marile lanțuri comerciale, dar se suprapune peste protestele de stradă
La boicot s-a alăturat și Serbia, unde situația socială este deja explozivă, după proteste de stradă de mai multe săptămâni. În țara vecină, de dincolo de Dunăre, Asociația pentru Protecția Consumatorilor, Efektiva, a îndemnat consumatorii din Serbia să boicoteze cinci mari lanțuri de retail din cauza prețurilor excesive praticate, anunță euronews.com.
Boicotul vizează lanțurile de supermarketuri Delhaize, Mercator, Univerexport, DIS și Lidl. Efektiva a declarat că este normal ca prețurile să crească din cauza inflației, dar nu în măsura în care se reflectă pe etichetele din magazine.
Experții solicită o investigație și o analiză asupra modului în care se calculează prețurile considerate excesive. Potrivit lui Veljko Mijušković, profesor la Facultatea de Economie a Universității din Belgrad, citat de postul tv, ar trebui clarificat „unde apare creșterea prețului care face ca consumatorii finali să plătească semnificativ mai mult pentru anumite produse aici (în Serbia) comparativ cu alte țări.”
Experții susțin că reducerea prețurilor în magazine depinde de guvern, care poate introduce subvenții pentru alimentele de bază, facilita intrarea pe piață a unor noi vânzători și reduce dependența de bunuri importate prin stimularea producției interne.
El a mai spus că factori precum durata boicotului, nivelul de implicare a consumatorilor și reacția lanțurilor de retail sunt esențiali pentru eficacitatea acestuia.
La rândul său, Aleksandar Milošević, de la revista Nova Ekonomija, a spus că „producătorii și lanțurile comerciale își dau seama că au puterea de a dicta prețuri ridicate și că consumatorii sunt dispuși să le plătească, în timp ce pe alte piețe, consumatorii nu sunt dispuși să plătească mai mult și aleg marje de preț mai mici.”
El a adăugat că un boicot al consumatorilor are potențialul de a încuraja eficient magazinele să reducă prețurile.
În Bulgaria, boicotul este programat pentru joi, 13 de februarie
În Bulgaria, Federația Consumatorilor din Bulgaria, mișcarea „Sistemul ne ucide” și Sindicatele Pensionarilor Uniți au lansat un apel pentru boicotarea prețurilor ridicate din lanțurile de magazine alimentare pe 13 februarie. De asemenea, acestea au făcut apel la guvern să aprobe un plafon de preț pentru 70 de alimente de bază, scrie publicația slobodenpecat.mk.
Aceste organizații au făcut apel la un protest național pe rețelele sociale, afirmând că în ultimele săptămâni s-a observat „o creștere drastică a prețurilor produselor din lanțurile de magazine și din toate magazinele alimentare mai mici”.
„Acest șoc al prețurilor este un adevărat dezastru pentru cei 800.000 de pensionari care trăiesc sub pragul sărăciei, precum și pentru muncitorii săraci din Bulgaria, care nu își pot acoperi costurile de bază pentru hrană și trai. Bulgaria este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, având un nivel de trai mai scăzut chiar și decât unele țări din Balcanii de Vest care nu sunt membre ale Uniunii Europene.
Este cu atât mai revoltător faptul că prețurile la unt, lapte, brânză, carne și mezeluri sunt mai mari în filialele bulgare ale lanțurilor comerciale decât în țările de origine, unde nivelul de trai este incomparabil cu al nostru”, se spune în îndemnul la boicot.
