FOTO: Dreamstime/Maksims Grigorjevs
România are una dintre cele mai fragmentate agriculturi din Uniunea Europeană, cu ferme mici, de sub 3,5 hectare în medie. Mulți fermieri aleg să rămână persoane fizice pentru a evita taxele ridicate, dar această decizie vine cu dezavantaje majore. Lipsa unei forme juridice îi împiedică să acceseze fonduri europene, să-și asigure terenurile sau să beneficieze de programe de sprijin guvernamental. În acest context, oficialii din agricultură pregătesc măsuri pentru a convinge micii fermieri să se fiscalizeze, oferindu-le un sprijin pe o perioadă determinată, arată stirileprotv.ro.
De ce evită fermierii fiscalizarea?
Mulți agricultori preferă să rămână persoane fizice din motive financiare. Statutul juridic aduce costuri suplimentare, inclusiv taxe și impozite mai mari, care pot depăși 1.000 de lei pe lună, raportat la salariul minim pe economie.
Cristian Dumitrescu, agricultor, explică dilema fermierilor: „E ok să te autorizezi, dar dacă ai o suprafață mică de maximum o mie de metri pătrați, costurile sunt mari. Imaginați-vă ce înseamnă pentru un producător care are 1.000 m² să plătească taxe și impozite la nivelul salariului minim pe economie, doar pentru a avea o asigurare medicală. Și totuși, aceasta este importantă, pentru că Dumnezeu știe dacă vom mai primi noi pensii.”
În prezent, fermierii care rămân persoane fizice beneficiază de un impozit mai mic și nu sunt obligați să aibă personalitate juridică pentru a primi subvenția APIA. Totuși, această situație îi limitează în accesarea fondurilor europene și a altor forme de sprijin financiar.
Ce avantaje aduce fiscalizarea?
Deși implică costuri suplimentare, fiscalizarea vine și cu numeroase beneficii. Fermierii care aleg să își deschidă un PFA sau un SRL pot accesa fonduri europene pentru dezvoltare rurală, își pot asigura terenurile și pot beneficia de diverse instrumente de management al riscului.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Un fermier fiscalizat va putea accesa fonduri europene, va putea investi în dezvoltare rurală și își va putea proteja terenurile prin asigurări. În plus, se va putea asocia în cooperative și organizații profesionale, ceea ce îi va permite să își crească afacerea”, explică Florentin Bercu, reprezentant al Uniunii Cooperativelor din Sectorul Vegetal.
Prin înființarea unei firme, fermierii își pot vinde produsele în rețele mai mari de distribuție și pot participa la licitații pentru contracte cu supermarketuri sau restaurante. În plus, statul le-ar putea oferi sprijin sub formă de scutiri de taxe pentru primii ani de activitate, ceea ce ar reduce impactul financiar inițial.
Exemple de succes și provocări
În alte țări europene, fiscalizarea micilor fermieri a dus la creșterea competitivității produselor locale. De exemplu, în Franța, mici fermierii sunt încurajați să se asocieze în cooperative pentru a beneficia de prețuri mai bune la inputuri și pentru a avea acces la piețe mai mari.
În România, însă, există încă reticență. Patrick Brown, economist, avertizează că impactul fiscalizării asupra fermierilor trebuie bine gândit:
“Mulți fermieri se bazează pe subvențiile APIA. Dacă vor fi obligați să se fiscalizeze fără un sprijin adecvat, există riscul ca mulți să renunțe la agricultură. În schimb, dacă primesc facilități fiscale și acces la fonduri europene, tranziția poate fi un succes.”
Cum ar putea arăta viitorul micilor fermieri?
Oficialii din agricultură pregătesc măsuri pentru a încuraja fermierii să se înregistreze legal, oferindu-le un sprijin pe o perioadă determinată. Acest sprijin ar putea include reduceri de taxe, granturi pentru dezvoltarea fermelor sau programe speciale de finanțare.
Pe de altă parte, fiscalizarea fermierilor ar putea aduce beneficii și statului, prin colectarea unor venituri suplimentare la buget. Cu toate acestea, economiștii estimează că sumele obținute nu vor fi semnificative.
„Fiscalizarea fermierilor le-ar deschide noi oportunități de finanțare și dezvoltare. În loc să depindă doar de subvențiile APIA, ar putea atrage fonduri europene și alte finanțări nerambursabile, atât de la guvern, cât și de la organizații internaționale”, subliniază economistul Radu Ciobanu.
Fiscalizarea micilor fermieri este un pas necesar pentru modernizarea agriculturii românești. Deși costurile inițiale sunt un obstacol, beneficiile pe termen lung – acces la finanțare, asigurări agricole, parteneriate comerciale – pot transforma acest proces într-o oportunitate.
Succesul acestei inițiative va depinde de măsurile de sprijin oferite de stat. Dacă fermierii sunt ajutați să facă tranziția treptat, fără a-și pierde viabilitatea economică, agricultura românească ar putea deveni mai competitivă, iar consumatorii s-ar bucura de produse locale mai diverse și mai accesibile.
