Dacă îți plac mult dulciurile și le mănânci frecvent, trebuie, neapărat, să citești despre efectul zahărului în organism. Unul dintre efecte este acela că îmbătrânești mai rapid.
Ceasurile epigenetice ale organismului sunt niște algoritmi care se bazează pe modelele de metilare, în diferite puncte ale genomului uman, și care au fost utilizați pentru a prezice vârsta biologică. Metilarea este un proces biochimic prin care un grup metil (CH₃) este adăugat la o moleculă, în special la ADN, proteine sau alte molecule biologice. Acest proces joacă un rol crucial în reglarea genelor și a activităților celulare, influențând numeroase funcții fiziologice.
Acestea sunt utilizări destul de noi și nu au fost făcute multe studii pentru a determina dacă pot detecta îmbătrânirea cauzată de factorii stilului de viață.
Potrivit medicalnewstoday.com, într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, din San Francisco, efectul dietei asupra îmbătrânirii epigenetice a fost măsurat pe un grup de femei de culoare, pentru prima dată.
Corelația dintre zahăr și îmbătrânire
Acest studiu a folosit ceasul epigenetic GrimAGE2, despre care dezvoltatorii săi spun că a fost validat folosind subiecți din diferiți strămoși.
Potrivit unui studiu recent publicat pe JAMA Network, aportul mare de zahăr crește vârsta biologică la femei, în timp ce aderarea la diete bogate în antioxidanți sau alimente antiinflamatoare o scade.
Cercetătorii de la Universitatea din California, din San Francisco, au urmărit un grup de femei, și de culoare și femei albe. Acestea aveau vârste cuprinse între 9 și 19 ani, în perioada 1987-1997 și au fost urmărite în perioada 2015-2019, când aveau vârsta de 36-43 de ani. Studiul a fost conceput, initial, pentru a investiga sănătatea inimii și pe cea metabolică, iar datele despre dietă au fost disponibile datorită faptului că participantelor li s-a cerut să completeze un jurnal alimentar.
Cantitatea de zahăr adăugată în dietă a fost calculată folosind aceste date, la fel și aderarea la dieta mediteraneană, indicele de alimentație sănătoasă alternativă și un nou scor de nutrienți de la 0-24, conceput special pentru acest studiu.
Acest nou indice de nutrienți a fost calculat folosind date privind cantitatea următorilor micronutrienți din dietă, inclusiv:
- vitamina A
- vitamina E
- vitamina C
- acid folic
- vitamina B12
- zinc
- seleniu
- magneziu
- fibră
- acizi grași mononesaturați
- izoflavone
- zahăr
Cum influențează dieta bogată în zahăr vârsta epigenetică
Datele epigenetice pe 342 de participanți au fost colectate folosind o probă de salivă. Jumătate dintre participanți erau persoane de culoare, jumătate erau persoane albe. Vârsta epigenetică a fost calculată folosind un algoritm numit GrimAGE2. Aceasta analizează metilarea anumitor puncte din genom pentru a estima expunerea la proteina c-reactivă, o proteină produsă în ficat ca răspuns la inflamație, și la hemoglobina A1C, care arată cât de mult zahăr a fost în sânge.
Cercetătorii au descoperit că pentru fiecare gram suplimentar de zahăr pe care oamenii l-au consumat pe zi, a existat o creștere cu 7 zile a scorului GrimAGE2. De asemenea, au descoperit că participanții care au aderat la o dietă mediteraneană, la Alternate Healthy Eating Index și la propriul indice de nutrienți al cercetătorilor au avut scoruri GrimAGE2 mai mici.
Antioxidanții, impact pozitiv asupra vârstei epigenetice
Autorii spun că rezultatele lor sunt în concordanță cu studiile anterioare și subliniază că acesta este primul studiu care analizează efectul dietei asupra vârstei epigenetice a femeilor de culoare.
Ei sugerează că dieta de calitate superioară, care cuprinde cantități mai mari de antioxidanți și nutrienți antiinflamatori are un impact pozitiv asupra vârstei epigenetice, în timp ce zahărul crește vârsta epigenetică.
Lorna Harries, profesor de genetică moleculară la Universitatea din Exeter, Colegiul de Medicină și Sănătate din Regatul Unit, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat că ceasurile de îmbătrânire au fost „foarte utile”: „În prezent, ele rămân unul dintre puținele instrumente pe care le avem, care ne permit să măsurăm îmbătrânirea la nivelul celulelor și moleculelor, la oamenii vii. Dacă vrem să dezvoltăm intervenții care interacționează cu îmbătrânirea celulară, avem nevoie de instrumente, pentru a putea măsura efectul intervențiilor noastre asupra oamenilor vii. Un lucru de reținut, totuși, este că diferite ceasuri, cum ar fi GrimAGE sau ceasurile de metilare, pot măsura diferite aspecte ale fiziologiei celulare, nu toate se vor lega direct de rezultatele funcționale.”
Care este relația dintre inflamație și zahărul din sânge
GrimAGE2 este un ceas epigenetic bazat pe învățare automată care a fost dezvoltat pentru a calcula în mod specific expunerea genomului la inflamație și un marker de glucoză din sânge, pentru a deduce vârsta epigenetică.
Ambele joacă un rol interconectat în procesul de îmbătrânire. Totuși, studiul nu a investigat mecanismele potențiale.
Harries a sugerat că „lucrurile care deranjează metabolismul — [de exemplu,] prea mult zahăr, prea multă grăsime — pot crea o situație în care celulele devin stresate, iar celulele stresate pot îmbătrâni mai repede sau pot dobândi trăsături precum producția de factori inflamatori care contribuie la îmbătrânirea celulară și sistemică.”
Prof. Lorna Harries a mai precizat că „nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot duce, de asemenea, la produse finale avansate de glicație, care pot provoca inflamații. Toți acești factori pot contribui la schimbări în celule și sisteme care au ca rezultat o îmbătrânire mai rapidă la nivel celular și, în cele din urmă, la nivel sistemic”.
Prea mult zahăr duce la deteriorarea oxidativă a AND-ului
La rândul său, dr. Kubanych Takyrbashev, consilier de sănătate la NAO, care nu este implicat în acest studiu, a declarat: „În [propria] cercetare, am descoperit că atunci când nivelul zahărului din sânge este constant crescut, moleculele de glucoză se pot lega de proteine în glicație. Acest lucru creează compuși nocivi, numiți AGE, care se acumulează în țesuturi și accelerează îmbătrânirea celulară. Pe baza experienței mele clinice, aportul ridicat de zahăr crește producția de radicali liberi, ceea ce duce la deteriorarea oxidativă a ADN-ului, proteinelor și lipidelor. Aceste daune se acumulează în timp și contribuie la îmbătrânirea prematură a celulelor și țesuturilor”.