Sursa foto: Panya Saelim | Dreamstime.com
Compoziţia florei intestinale îi poate ajuta pe cercetători să evalueze riscurile de a dezvolta infecţii grave, precum pneumonia, a constatat un nou studiu, transmite News.ro.
Cercetătorii de la Centrul Medical Universitar din Amsterdam (Amsterdam UMC) şi de la Universitatea din Turku, Finlanda, au urmărit mai mult de 10.000 de persoane timp de 6 ani.
Peste 600 de persoane cu o floră intestinală mai puţin sănătoasă au dezvoltat o infecţie gravă, aceasta ducând în unele cazuri la deces.
Cele 602 persoane care au fost spitalizate din cauza unei infecţii au prezentat, la începutul studiului, un microbiom cu mai puţine bacterii producătoare de butirat.
Butiratul este un acid gras despre care se ştie că are un impact pozitiv asupra sistemului imunitar al şoarecilor.
De asemenea, s-a observat anterior că persoanele cu infecţii grave au mai puţine bacterii de acest tip.
„Nu ştiam dacă această floră intestinală mai puţin sănătoasă se datorează infecţiei acute şi tratamentului sau dacă aceşti indivizi au avut dintotdeauna mai puţine bacterii producătoare de butirat în microbiomul lor”, spune doctorandul Bob Kullberg. Studiul răspunde acum la această întrebare de tip „oul sau găina”, adaugă el.
Cercetătorii au vrut să afle dacă, la fel ca la şoareci, butiratul are un efect benefic asupra sistemului imunitar şi la oameni.
Studiul a analizat probe de scaun de la peste 10.000 de persoane (6.000 din cohorta finlandeză FINRISKI şi peste 4.000 de participanţi olandezi din cohorta HELIUS).
Cercetătorii au analizat 16 bacterii care produc butirat, drogând fermentarea fibrelor alimentare. Oamenii nu pot digera fibrele fără ajutorul acestor bacterii.
Citește și Studiu: Coloranții alimentari pot dăuna microbilor intestinali
Cei 602 pacienţi care au fost spitalizaţi în timpul studiului de urmărire de 6 ani aveau semnificativ mai puţine dintre aceste bacterii producătoare de butirat în intestinul lor, comparativ cu restul persoanelor din cele două cohorte.
Cercetătorii au observat că persoanele care au cu 10% mai multe bacterii de acest tip în intestin au șanse mai mici cu 15-25% de a dezvolta o infecţie.
Astfel, microbiomul pare implicat în infecţiile din afara intestinului, cum ar fi infecţiile pulmonare şi cele ale vezicii urinare.
Analizele au luat în considerare factori precum vârsta, istoricul utilizării antibioticelor şi bolile de bază care influenţează compoziţia microbiotei intestinale şi riscul de infecţie.
Mai multe cercetări
Constatarea că butiratul îmbunătăţeşte apărarea împotriva infecţiilor din afara intestinelor subliniază importanţa unui microbiom sănătos şi introduce noi căi de a estima riscul unei infecţii grave pentru fiecare individ în parte.
Rămân însă câteva întrebări fără răspuns, cum ar fi de ce un individ are mai multe bacterii producătoare de butirat decât altul şi dacă se poate face ceva pentru a introduce aceste bacterii în intestine.
„Este nevoie de cercetări ulterioare pentru a afla cum putem creşte cantitatea de butirat cu ajutorul dietei sau al probioticelor, pentru a preveni infecţiile grave”, spune cercetătorul şi profesorul Joost Wiersinga, care a condus studiul, într-un comunicat al Amsterdam UMC.
