Director de vânzări în cadrul unei companii de legume și fructe: Produsele bio au nevoie de un preț minim cu 35% mai mare decât cele convenționale pentru a fi profitabile

Politica Uniunii Europene prevede ca până în 2030 agricultura ecologică să reprezinte 25% din producția statelor membre. În realitate însă, presiunea centrelor de achiziții de a apropia prețurile produselor bio de cele convenționale duce la scăderea numărului de fermieri certificați, care nu își pot acoperi costurile ridicate.

„În fiecare an ne confruntăm cu noi provocări legate atât de apă, cât și de dăunători. Apa este o problemă politică, dar dăunătorii sunt fenomene naturale cu care trebuie să ne descurcăm. În agricultura ecologică, semințele devin din ce în ce mai rezistente la diferite amenințări, dar asta merge mână în mână cu costuri mai mari și pierderi de productivitate”, explică Pascual Blanco, Director de Vânzări Hortamira, citat de Fresh Plaza.

Acesta subliniază că fermierii convenționali rămân avantajați: „Deși limitele în culturile convenționale devin mai stricte în fiecare an, producătorii lor vor avea întotdeauna mai multe arme la dispoziție pentru a combate dăunătorii. Acest lucru îi face și mai accesibili economic pentru consumatori, așa că este puțin probabil ca prețurile lor și cele ale produselor bio să ajungă la același nivel”.

Costurile ridicate se regăsesc în fiecare etapă a producției bio. „Produsele ecologice sunt mai scumpe la fiecare pas, semințele, productivitatea mai scăzută și managementul culturilor crescând costurile. Ne luptăm zilnic cu clienți care devin din ce în ce mai mari și mai puternici, dar care încă vor să cumpere bio la un preț similar cu cel convențional”, afirmă Blanco.

Pentru ca fermierii să rămână pe plus, diferența minimă de preț ar trebui să fie de 35%. „Cu refuzul lor de a plăti această diferență, ei încurajează migrarea de la agricultura ecologică la cea convențională”, avertizează directorul. „Fermierii care migrează nu se vor întoarce, pentru că după ce petrec trei ani cu costuri de producție bio, tot vor trebui să vândă produsul ca și convențional. Cu ceva timp în urmă era mai profitabil, dar asta s-a schimbat mult în ultimii patru ani. Vom vedea unde ne va duce această reconversie a agriculturii”.

„Certificările nu pot fi o afacere”

Blanco atrage atenția și asupra presiunii certificărilor internaționale. „Ceva absurd este să valorizezi certificările precum IFS, Global Gap sau BRC mai mult decât calitatea produsului. Reglementările trebuie respectate, dar certificările nu pot fi o afacere care să reducă rentabilitatea producției”.

„Lucrul logic ar fi să existe un standard unificat obligatoriu în ceea ce privește calitatea și nu o certificare continuă. În cele din urmă, noi, producătorii, trecem prin audituri tot anul, plătind birocrația, și când una este îndeplinită, apare alta, mai exigentă”, subliniază acesta.

„Lămâia bio a crescut mult în ultimii ani, iar acum suntem într-o fază de declin”

În ceea ce privește cererea, Blanco observă volatilitatea pieței: „Lămâia bio a crescut mult în ultimii ani, iar acum suntem într-o fază de declin. UE își propune ca consumul de bio să fie cu 25% mai mare decât cel convențional, dar trebuie să existe și un client dispus să plătească prețul produselor bio”.

Cât despre metodele biodinamice, compania a renunțat la ele: „Am renunțat în zona noastră, pentru că, la unele culturi, această metodă este imposibil de aplicat. Încercăm de mai bine de 10 ani, dar sunt tehnici din Europa Centrală care nu sunt bine adaptate regiunii noastre calde”.

Hortamira produce anual aproximativ 40 de milioane de kilograme de legume și fructe, dintre care 80% sunt bio. Printre culturile principale se numără dovleceii, salata mini Romaine, lămâile, broccoli, țelina, salata iceberg, varza roșie, ardeii grași (cel mai important produs al companiei), fructele sâmburoase și dovlecii. Producția este destinată în special piețelor tradiționale și marilor lanțuri de supermarketuri din Europa, cu precădere din Franța și Germania. În perioadele de vârf sezonier, compania angajează aproximativ 350 de persoane.