Sursa foto: arhiva Nelu Moroianu
Inundațiile din ultimele zile au afectat grav județul Covasna, lăsând în urmă culturi compromise, terenuri impracticabile, fermieri epuizați psihic și financiar. Sate distruse, gospodării distruse, culturi distruse, acesta este rezultatul acestor inundații.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Mulți fermieri sunt încă în stare de șoc și nici nu vor să vorbească. „Să vă spun, ce? Că nu mai am nimic? Că am muncit de pomană? Nici nu mai am putere să plâng!”, ne-a spus unul dintre fermierii afectați, care nu a vrut să-l cităm.
În timp ce într-o parte a județului apele se retrag treptat, în altele, viiturile au lovit în plin, distrugând munca de luni întregi, în doar câteva ore.
„Apele i-au luat culturile de cartofi, sfeclă și porumb. Fermierul este în stare de șoc și încearcă să-și revină!”
„Am un fermier în zona Tălnicului care a pierdut zeci de mii de euro. Apele i-au luat culturile de cartofi, sfeclă și porumb. Este în stare de șoc și încearcă să-și revină”, a spus, pentru G4Food, Apor Benedic, președintele Cooperativei Cernat, din Covasna.
Situația este dificilă pentru toți fermierii din zonă: unii luptă acum cu terenurile suprasaturate de apă, încercând să le dreneze cât mai repede, înainte ca temperaturile ridicate, anunțate pentru săptămâna viitoare, să declanșeze focare de boli care pot distruge și ceea ce a mai rămas.
„Am văzut culturi distruse total, sau pe jumătate distruse. Va fi greu în zilele și săptămânile următoare. Cu solul plin de apă și căldura în creștere, bolile vor apărea foarte ușor”, avertizează Apor Benedic.
Nelu Moroianu, reprezentant Solana- România: „Estimăm că în jur de 1.000 de hectare de cartof sunt afectate”
Potrivit lui Nelu Moroianu, reprezentant al companiei Solana în România și Balcani, cele mai afectate zone sunt Bacel, Boroșneul Mare, Zagon și Păchea.
Deși ploile sunt pe cale să se oprească, accesul pe câmpuri este aproape imposibil ne spune acesta:
„Fermierii nu au putut intra în câmp decât cu tractoarele, dar și așa, doar parțial. Estimăm că în jur de 1.000 de hectare de cartof sunt afectate, dar totul depinde de cât de repede se retrage apa. Dacă durează o săptămână până se retrage apa, cartofii riscă să putrezească.”
Zonele puternic afectate includ și pășuni, fânețe și lucerne, lovind în special crescătorii de animale. „Nu știm încă exact ce suprafețe de grâu și cartof au fost compromise, vom avea o imagine mai clară luni, dacă vremea ne permite să intrăm în teren”, a mai precizat Moroianu.
Romi Oprea, Federația Națională „Cartoful” din România: „Bine că am scăpat! Se putea și mai rău”
În alte părți ale județului, situația e gravă, dar nu catastrofală. „Bine că am scăpat! Se putea și mai rău”, spune Romi Oprea, fermier din zonă. „Avem de toate: și culturi spălate, și culturi băltite. Ce să mai zic…”.
În zona Băile Balvanyos – Târgu Secuiesc, membrii cooperativei „Drumul Cartofului” par să fi fost feriți de dezastru. Kovacs Benedek, președintele cooperativei, explică: „Nu suntem afectați în modul în care este afectat restul județului.
La noi, apele au trecut repede, în special pentru că, acum trei ani, s-au făcut lucrări de curățare a pârâului Turia. La alții, însă, s-a adunat toată apa dintr-o dată.”
Kovacs Benedek: „Astfel de fenomene se întâmplă poate o dată în viață, dar e suficient să distrugă munca de-o viață”
Acesta amintește că, în trecut, era prevăzut un baraj pe Valea Cătrușei, care însă nu a mai fost construit după căderea comunismului: „Se știa de atunci că sunt probleme în zonă. Astfel de fenomene se întâmplă poate o dată în viață, dar e suficient ca să distrugă munca de o viață.”
La el acasă, în zona de deal, culturile de cartofi arată bine: „Noi suntem la 20 km mai spre munte și nu a plouat la fel de mult. Cartofii se prezintă bine, cel puțin deocamdată”.
„Chiar și așa, pierderile sunt dureroase!”
În cooperativa condusă de Apor Benedic, unde 30 de familii sunt membre, impactul e resimțit direct: „Noi cultivăm în special cartof și legume – ceapă, morcov, sfeclă, roșii. Cultura mare e secundară pentru noi, dar chiar și așa, pierderile sunt dureroase.”
În lipsa unei infrastructuri adecvate, a barajelor sau canalelor de drenaj eficiente, natura rămâne de neîmblânzit, iar fermierii din Covasna trăiesc încă o dată drama agriculturii românești: vulnerabilitatea în fața extremelor climatice, combinată cu lipsa sprijinului rapid și eficient.
