Industria alimentară sub lupă / Zece adevăruri incomode pe care nu le vei auzi în reclame / Interesele comerciale primează în fața sănătății consumatorilor

Secrete din industria alimentară FOTO: Dreamstime/Alexander Raths

Într-o lume dominată de profit, marile companii din industria alimentară sunt adesea acuzate că ascund informații esențiale despre produsele pe care le vând. De la metode controversate de producție până la practici înșelătoare de marketing, adevărul despre ceea ce punem în farfurie este adesea departe de imaginea idilică promovată pe ambalaje. Iată zece fapte incomode despre industria alimentară pe care marile companii preferă să nu le știi, asigură listverse.com.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -
  1. Puiul american era interzis în Uniunea Europeană

Puiul din Statele Unite era atât de controversat, încât a fost interzis în UE din 1997. Carcasele sunt tratate cu băi de clor pentru a reduce bacteriile, însă testele arată că salmonella și listeria pot supraviețui acestui tratament. Nivelul de clor folosit este de aproximativ 50 ppm, în timp ce pentru eliminarea eficientă a bacteriilor ar fi necesari până la 150 ppm. Pe lângă asta, puii sunt hrăniți cu antibiotice și compuși pe bază de arsenic, care pot deveni cancerigeni. Aceste practici contribuie și la rezistența la antibiotice, responsabilă de aproximativ 700.000 de decese anual.

  1. Stelele Michelin pot deveni o povară

Deși o stea Michelin poate aduce faimă și succes unui restaurant, menținerea ei presupune o presiune uriașă. Bucătarii trebuie să respecte reguli stricte și să fie constant la cel mai înalt nivel, deoarece vizitele evaluatorilor sunt anonime și pot avea loc oricând. O zi slabă poate însemna pierderea stelei. Stresul este atât de mare încât unii chefi au dat în judecată Michelin, iar alții au ales să închidă restaurantele decât să continue lupta pentru perfecțiune.

  1. Carnea crescută în laborator nu este mai ecologică

Promovată ca o alternativă „verde” la carnea tradițională, carnea crescută în laborator ridică mari semne de întrebare. Pentru a fi cultivată, este nevoie de ser fetal bovin – obținut din sângele fetușilor vacilor gestante sacrificate – și de echipamente farmaceutice care consumă multă energie. Un studiu recent arată că producerea unui kilogram de carne de laborator poate emite între 4 și 25 de ori mai mult dioxid de carbon decât carnea de vită convențională.

  1. Ciocolata, produsă cu ajutorul muncii copiilor

Aproximativ două treimi din boabele de cacao provin din Africa de Vest, în special din Coasta de Fildeș. Acolo, peste două milioane de copii lucrează pe plantațiile de cacao, mulți fiind victime ale traficului de persoane. Copiii sunt atrași cu promisiuni false, apoi supuși muncii fizice istovitoare pentru sume infime. Unii nu sunt lăsați să plece, iar mulți povestesc despre amenințări, violență și lipsa totală a plății. Marile companii de ciocolată continuă să profite de pe urma acestor condiții, fără să schimbe cu adevărat situația.

  1. Carne Kobe și Wagyu falsificată 

Când vezi „Kobe” sau „Wagyu” în meniul unui restaurant, este foarte probabil să fie doar un nume atrăgător, nu carne autentică. Doar câteva mii de vite din Japonia se califică anual pentru eticheta de carne Kobe, iar o cantitate infimă ajunge în SUA. În prezent, doar opt restaurante din America servesc carne Kobe veritabilă. În cazul Wagyu-ului, majoritatea vitelor sunt doar parțial din rasa originală. În lipsa unor reglementări stricte, termenii sunt folosiți abuziv.

  1. Apa îmbuteliată este, de multe ori, apă de la robinet

În SUA, aproape jumătate din apa îmbuteliată provine direct de la robinet, cu mici modificări. Deși americanii preferă această apă în detrimentul celei de la rețea, există probleme majore în ambele cazuri. Substanțe precum PFAS – folosite în produse rezistente la grăsime și apă – au fost detectate în apa de la robinet și în cea îmbuteliată. Aceste substanțe sunt asociate cu afecțiuni grave precum cancerul, boli hepatice și disfuncții imunitare. În plus, ambalajele din plastic generează cantități uriașe de deșeuri nereciclate.

  1. Uleiul de măsline extra virgin este adesea contrafăcut

Etichetele produselor din ulei de măsline nu sunt întotdeauna de încredere. Până la 80% din uleiul de măsline italian vândut pe piață este falsificat, amestecat cu uleiuri inferioare sau obținut din măsline stricate. În SUA, un studiu al National Consumer League a arătat că doar 5 din 11 sticle etichetate „extra virgin” respectau standardele impuse de Consiliul Internațional al Uleiului de Măsline. Chiar și în Italia, 50% din uleiul consumat este suspect.

  1. Laptele vegetal Oatly nu este chiar sănătos

Oatly, brandul de lapte de ovăz devenit popular în rândul celor care evită lactatele, conține zaharuri cu indice glicemic ridicat, comparabil cu cel al unei băuturi carbogazoase. În plus, este procesat cu ulei de rapiță, ale cărui acizi grași pot deveni oxidați – ceea ce duce la inflamații și risc crescut de boli cardiovasculare. Mai conține și fosfați, aditivi care, în exces, pot afecta sănătatea oaselor și a inimii. Imaginea sa de produs „curat” este în mare parte un produs de marketing.

  1. Supermarketurile sunt construite ca să te manipuleze

Fiecare element dintr-un supermarket este gândit pentru a încuraja cumpărături impulsive. Cărucioarele sunt mari pentru a te face să cumperi mai mult. Produsele de bază, precum laptele, sunt plasate în fundul magazinului. Astfel, forțează clientul să traverseze tot magazinul și să fie expus altor produse. Fructele și legumele sunt luminate și stropite cu apă pentru a părea mai proaspete, iar produsele scumpe sunt plasate la nivelul ochilor. Chiar și muzica ambientală și lipsa ceasurilor joacă un rol în prelungirea timpului petrecut printre rafturi.

  1. Hrana pentru animale poate conține deșeuri toxice

Puțini stăpâni de animale știu ce se află, de fapt, în hrana pentru câini și pisici. Carnea provine adesea din centre de procesare unde sunt topite carcase de animale moarte – inclusiv câini, pisici, șobolani, cai sau vaci – alături de părți de animale necomestibile. În proces apar și metale grele, pesticide și chiar urme de medicamente sau substanțe folosite în eutanasiere. Pe lângă acestea, hrana conține cereale de calitate inferioară, conservanți și aditivi nocivi. Mai grav este că și ambalajele pot fi contaminate cu PFAS. Acestea sunt substanțe care se acumulează în organism și pot cauza boli grave.

Industria alimentară globală ascunde practici care pun în pericol sănătatea publică, mediul și etica producției. Informațiile prezentate mai sus nu sunt doar curiozități șocante, ci realități documentate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *