Colaj foto: G4Food
Pe lână consacratele ștevie, eritriol, agave sau curmale, există și îndulcitori naturali de care probabil n-ai auzit. Monkfruit și aluloza sunt două dintre ele. Iată ce sunt, cum se folosesc și ce beneficii au în comparație cu zahărul sau alți îndulcitori.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Monkfruit, cunoscut și sub denumirea de fructul călugărului sau Luo Han Guo, este un fruct originar din sudul Chinei și nordul Thailandei, folosit de secole în medicina tradițională chineză.
Ce este mai exact monkfruit?
Este un fruct mic, verde, din familia cucurbitaceelor (precum pepenele și dovleacul), care conține compuși naturali numiți mogrozide – aceștia sunt de 150-250 de ori mai dulci decât zahărul, dar fără calorii și fără efecte asupra glicemiei.
Cum se folosește monkfruit?
De obicei, fructul în sine nu este consumat crud, ci este uscat sau procesat pentru a obține îndulcitori naturali. Aceștia se găsesc în comerț sub formă de:
-
Pudră
-
Picături lichide
-
Tablete
-
Amestecuri (cu eritritol, de exemplu)
Beneficiile îndulcitorului din monkfruit:
-
Nu are calorii
-
Nu afectează glicemia (ideal pentru diabetici)
-
Nu lasă un gust amar (cum are stevia uneori)
-
Este natural, spre deosebire de îndulcitoarele sintetice
Dezavantaje:
-
Poate fi mai scump decât alți îndulcitori
-
Unele produse comerciale conțin aditivi sau îndulcitori adăugați (de aceea trebuie să verifici întotdeauna eticheta)
-
În rare cazuri, pot apărea intoleranțe sau disconfort digestiv (mai ales dacă e combinat cu alcooli de zahăr)
Aluloza (în engleză allulose) este un tip de îndulcitor natural cu conținut scăzut de calorii, considerat o alternativă foarte interesantă la zahăr, mai ales în dietele keto, low-carb și pentru diabetici.
Ce este, de fapt, aluloza?
Aluloza este un zahar simplu (monozaharid), la fel ca glucoza și fructoza, dar cu o structură chimică ușor diferită, ceea ce face ca organismul să nu o absoarbă complet, deci:
-
Are aproape zero calorii (0,2–0,4 kcal/g, față de 4 kcal/g la zahăr)
-
Nu crește glicemia sau insulina
-
Are un gust foarte asemănător cu zahărul, fără a lăsa gust amar.
Cât de dulce e?
Are cam 70% din dulceața zahărului, dar fără gustul ciudat pe care îl au unii îndulcitori naturali (cum ar fi stevia sau xilitolul).
Aluloza se găsește în cantități mici, în mod natural, în fructe precum smochinele, stafidele sau kiwi, în siropul de arțar sau în zahărul brun. În comerț, însă, este produsă din amidon (din porumb sau sfeclă), prin procese enzimatice.
Beneficiile alulozei:
-
Are un gust foarte apropiat de zahăr
-
Nu afectează glicemia sau insulina
-
Nu favorizează apariția cariilor
-
Poate fi folosită la copt (rezistă la temperaturi ridicate)
-
Aprobată de FDA ca GRAS (Generally Recognized As Safe)
Dezavantaje:
-
Este mai rară și mai scumpă decât alți îndulcitori
-
În cantități mari, poate provoca ușor disconfort digestiv (balonare, gaze), dar mai rar decât alți alcooli de zahăr
-
Nu este disponibilă peste tot (în UE, încă nu e complet reglementată).
Avertisment: anumite studii au legat acești îndulcitori de posibilitatea apariției de cheaguri de sânge sau de risc ridicat de consum pentru persoanele cu afecțiuni cardiace, așa că este indicat să cerem sfatul medicului înainte de a-i introduce în dietă.
