Guma de mestecat are un efect neașteptat asupra creierului/ Cum a devenit parte din rațiile soldaților în timpul Primului Război Mondial

În timp ce zeci de mii de afaceri dădeau faliment în timpul Marii Crize, William Wrigley Jr. continua să facă bani. „Cred că oamenii mestecă mai abitir când sunt triști”, spunea Wrigley, fondatorul imperiului care a creat Juicy Fruit și Spearmint. Deși mulți folosesc guma pentru a-și împrospăta respirația, la începutul secolului al XX-lea, aceasta promitea și calmarea nervilor. „Stabilizează sistemul nervos”, spunea o reclamă Wrigley din 1918, relatează Natural Geographic.

Această strategie de marketing revine acum în actualitate. În ultimii cinci ani, consumul a scăzut drastic, cu aproape o treime în SUA în timpul pandemiei, iar unele mărci clasice, precum Fruit Stripe, au fost scoase din producție. Pentru a combate declinul, companiile promovează din nou guma ca pe un balsam pentru minte, nu doar pentru gură. Noile reclame îi îndeamnă pe oameni să „mestece până trec peste probleme” sau promit că guma poate reduce gândurile intruzive.

O istorie de mii de ani a gumei de mestecat

Oamenii mestecă substanțe gumate de mii de ani. Cea mai veche gumă de mestecat găsită vreodată are o vechime de aproximativ 8000 de ani, fiind descoperită în Scandinavia și fabricată din smoală de scoarță de mesteacăn. Deși era folosită ca adeziv pentru unelte, urmele de dinți lăsate pe ea aparțin unor copii de până la 5 ani, ceea ce sugerează că era mestecată și de plăcere. Grecii antici, vechile popoare americane și mayașii mestecau, de asemenea, rășini din copaci (chicle).

Wrigley a transformat acest obicei într-un fenomen global. În timpul Primului Război Mondial, el a convins armata SUA că guma îi ajută pe soldați să ignore foamea, să își curețe dinții și să își calmeze nervii. De atunci, guma a devenit parte integrantă din rațiile militare.

Relația dintre gumă și creier

Deși studiile finanțate de industrie tind să fie mai favorabile, cercetări independente de la universități precum Cardiff sau Northumbria au oferit rezultate interesante:

• Guma nu pare să ajute memoria (nu vei reține mai bine o listă de cuvinte), dar crește atenția cu aproximativ 10%. Este utilă mai ales în timpul sarcinilor monotone care durează mult timp.

• Există dovezi consistente că guma reduce nivelul de stres. În experimente de laborator, persoanele care mestecau gumă în timpul unor prezentări publice sau teste de matematică au raportat niveluri mai scăzute de anxietate.

• În 2022, un studiu a arătat că femeile care au mestecat gumă înainte de o intervenție chirurgicală electivă au avut o stare de anxietate mai redusă.

De ce ne ajută mestecatul?

Oamenii de știință încă nu au un răspuns cert, dar există câteva ipoteze solide:

1. Mestecând ne-am putea crește fluxul de sânge către creier, aducând mai mulți nutrienți.

2. Activarea mușchilor faciali este asociată cu menținerea atenției.

3. Mestecatul ar putea influența răspunsul organismului la stres prin axa hipotalamo-pituitaro-suprarenală, scăzând nivelul de cortizol (hormonul stresului).

4. La fel ca tremuratul piciorului sau jucatul cu un pix, mestecatul este o mișcare repetitivă care ajută creierul să proceseze informații în mod pasiv sau să elimine energia nervoasă.

Chiar dacă din punct de vedere fiziologic este „inutil” să mesteci ceva fără să înghiți, efectul psihologic este real. Scriitorul Karl Ove Knausgaard, de pildă, a recunoscut că, deși pare absurd, nu poate scrie fără guma sa preferată.