Sursa foto: Pixabay/KlausHausmann
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat luni o iniţiativă pentru dezvoltarea, în ţările cu venituri mici şi medii, a vaccinurilor împotriva gripei aviare bazate pe tehnologia ARN mesager, care s-a dovedit decisivă împotriva COVID-19, relatează agenţiile AFP şi Reuters, transmite Agerpres.
Proiectul este condus de compania biofarmaceutică argentiniană Sinergium Biotech, care a început deja să dezvolte vaccinuri candidate împotriva virusului gripei aviare H5N1, a declarat OMS într-un comunicat.
Acest virus a apărut în 1996, însă numărul focarelor la păsări a crescut exponenţial după anul 2020, proporţional cu cel al mamiferelor infectate, printre acestea numărându-se morse sau vaci de lapte, cum s-a întâmplat în Statele Unite.
Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a declarat săptămâna trecută că evoluţia gripei aviare în regiunea Asia-Pacific, cu o transmitere tot mai frecventă la om şi apariţia unei noi variante a virusului, a devenit “alarmantă”.
Înainte de debutul studiilor clinice, Sinergium Biotech va trebui să stabilească fezabilitatea vaccinurilor sale candidate, a detaliat OMS.
Odată ce datele preclinice vor deveni disponibile, tehnologia, echipamentele şi expertiza vor fi împărtăşite cu o reţea de producători din alte ţări în vederea accelerării dezvoltării vaccinurilor şi pentru îmbunătăţirea pregătirii în faţa unei posibile pandemii.
Echitate vaccinală
Această iniţiativă este implementată în cadrul Programului de transfer de tehnologie ARNm, lansat de OMS şi de Medicines Patent Pool (MPP), o organizaţie susţinută de ONU, care vizează facilitarea dezvoltării medicamentelor esenţiale şi îmbunătăţirea accesului la acestea.
Programul de transfer de tehnologie ARNm, la care participă 15 ţări, a fost lansat în 2021, la apogeul pandemiei de COVID-19, pentru a oferi ţărilor cu venituri mici şi medii mai multe resurse în vederea producţiei de vaccinuri.
Această tehnologie constă în injectarea în organism a unor instrucţiuni genetice care determină celulele să reproducă proteinele prezente în virus pentru a obişnui sistemul umanitar să îl recunoască şi să îl neutralizeze.
Această nouă iniţiativă pentru H5N1 “ilustrează motivul pentru care OMS a înfiinţat Programul de transfer de tehnologie ARNm”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat în comunicat.
Scopul este de a “promova cercetarea, dezvoltarea şi producţia în ţările cu venituri mici şi medii, astfel încât, atunci când următoarea pandemie va lovi, lumea să fie mai bine pregătită să organizeze un răspuns mai eficient şi mai echitabil”, a menţionat el.
Dacă pandemia de COVID-19 a dezvăluit o capacitate de inovare ultrarapidă, a evidenţiat totodată inegalităţi flagrante în ceea ce priveşte accesul la vaccinuri.
În materie de gripă aviară, OMS a făcut apel la o mai bună monitorizare şi raportare a cazurilor la animale şi la oameni şi la schimbul de probe şi secvenţe genetice.
Flexibilitatea ARNm
În cadrul activităţii lor de pregătire pentru pandemiile de gripă, unele ţări au dezvoltat şi autorizat vaccinuri ce ar putea fi utilizate împotriva virusurilor gripei aviare, potrivit OMS.
Însă, Martin Friede, care conduce unitatea de cercetare asupra vaccinurilor la OMS, consideră că este deosebit de interesantă concentrarea pe vaccinurile ARNm dacă se doreşte dezvoltarea unei capacităţi de producţie durabilă.
Iniţiativele pentru promovarea producţiei de vaccinuri antigripale în ţările în curs de dezvoltare au eşuat adesea, centrele specializate în producţia de vaccinuri pe bază de ouă fiind închise odată cu reducerea ameninţării, iar guvernele au încetat să mai achiziţioneze vaccinuri.
“Avantajul ARNm este că, în teorie, se poate realiza un vaccin COVID, se pot face vaccinuri H5N1, dar şi multe alte vaccinuri şi instrumente terapeutice”, a explicat Friede la o conferinţă de presă.
Dacă necesarul de vaccinuri H5N1 se reduce, “sperăm că toţi partenerii pot produce altceva”, a continuat el.
Expertul a adăugat că jumătate dintre producătorii participanţi la program au început deja să instaleze echipamentele necesare pentru dezvoltarea şi producţia de vaccinuri, fiind astfel, “mai capabili să acţioneze” în cazul unei pandemii.
Deşi Friede a recunoscut că unele companii precum Moderna şi Pfizer ar fi capabile să producă vaccinuri mult mai rapid comparativ cu producătorii din cadrul programului OMS, sistemul ar permite partenerilor Sinergium să înceapă producţia într-un timp rezonabil şi ar contribui la evitarea dependenţei de ajutor a ţărilor sărace.
Există vaccinuri disponibile pentru tulpina H5N1 care se răspândeşte în rândul vacilor în Statele Unite, însă acestea sunt fabricate în principal din ouă de găină, ceea ce înseamnă că ar dura câteva luni pentru a fi produse la scară largă, în caz de necesitate.
În condiţiile în care vaccinul antigripal pe bază de ARNm de la Sinergium nu a fost încă testat pe oameni, o condiţie obligatorie înainte de utilizare, vaccinul antigripal pe bază de ARNm H5N1 de la Moderna este în stadiu mai avansat, testele pe oameni în fază avansată fiind aşteptate să aibă loc anul viitor.
