Grăsimea viscerală, pericol invizibil / Cum o recunoști și ce alimente te ajută să o reduci

O formă periculoasă de grăsime rămâne ascunsă în corp, învelind organe esențiale precum ficatul, inima și rinichii. Grăsimea viscerală declanșează inflamații persistente, care cresc riscul de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și afecțiuni cronice grave, conform CNN.

Potrivit dr. Andrew Freeman, director al departamentului de prevenție cardiovasculară de la National Jewish Health, grăsimea viscerală reprezintă un semnal de alarmă pentru sănătate. Este asociată cu inflamația generalizată, disfuncții metabolice și chiar modificări periculoase ale structurii creierului. Cercetări recente au arătat că pe măsură ce circumferința taliei crește, volumul hipocampului, zona memoriei, începe să se reducă, crescând riscul de demență și Alzheimer.

Specialiștii recomandă măsurarea circumferinței taliei ca prim pas pentru evaluarea riscului. Limitele critice sunt 88,9 cm la femei și 101,6 cm la bărbați. Depășirea acestor valori indică un risc major, chiar dacă greutatea corporală pare normală.

Dieta, rol important

Dieta joacă un rol decisiv în reducerea acestei grăsimi invizibile. Cercetările arată că alimentele integrale, bogate în antioxidanți și fibre, pot contribui la scăderea inflamației și la micșorarea depozitelor de grăsime viscerală.

Printre alimentele recomandate se numără:

• Legumele cu frunze verzi, cum sunt spanacul, varza kale și salata romaine, care furnizează vitamine și minerale esențiale și au un conținut redus de calorii.
• Fructele de pădure, precum afinele, zmeura și căpșunele, bogate în polifenoli care reduc inflamația și protejează vasele de sânge.
• Cerealele integrale, cum sunt ovăzul, orzul și quinoa, care oferă fibre solubile ce contribuie la reglarea glicemiei și reducerea depozitelor de grăsime.
• Nucile și semințele crude, o sursă excelentă de grăsimi nesaturate și proteine, benefice pentru sănătatea inimii.
• Peștele gras, cum este somonul, macroul și sardinele, bogat în acizi grași omega-3 cu efect antiinflamator.
• Uleiul de măsline extravirgin, folosit ca principală sursă de grăsimi sănătoase în dieta mediteraneană.
• Leguminoasele, precum lintea, fasolea și năutul, care oferă fibre și proteine vegetale sățioase.

Dieta mediteraneană, recomandată

Studiile demonstrează că dieta mediteraneană, bazată pe aceste alimente, reduce nivelul de grăsime viscerală și sprijină controlul greutății. O cercetare publicată în 2023 a arătat că persoanele care au combinat dieta mediteraneană cu restricția calorică și exercițiul fizic regulat au pierdut un procent semnificativ de grăsime abdominală, păstrând rezultatele pe termen lung.

Pe lângă alimentație, mișcarea zilnică este esențială. Dr. Freeman recomandă mersul alert cel puțin 30 de minute pe zi, la un ritm suficient de intens încât să-ți taie răsuflarea. În plus, antrenamentul de forță, cu exerciții complexe care implică mușchi mari, stimulează arderea grăsimilor. Genuflexiunile, fandările, tracțiunile și ridicările de greutăți sunt printre cele mai eficiente variante.

Postul intermitent poate fi o strategie suplimentară. De exemplu, restricționarea alimentației la o fereastră de șase ore pe zi poate ajuta la scăderea masei de grăsime viscerală, mai ales dacă este asociată cu un regim bazat pe produse integrale.

Schimbările nu sunt ușoare, dar specialiștii insistă că reducerea grăsimii viscerale poate face diferența între sănătate și boală. Alimentația naturală, activitatea fizică susținută și controlul greutății reprezintă cele mai importante arme împotriva acestei amenințări invizibile.