Satul Partoș, din comuna timișeană Banloc, a găzduit, duminică, 23 iunie, prima ediție a Festivalului Orezului. Evenimentul a avut darul să celebreze un moment istoric în Banat: prima orezărie înființată pe teritoriul actual al României, pe vremea Mariei Terezia, la mijlocul anilor 1700. Orezăria de la Partoș, întinsă pe sute de hectare, a existat până în anii 2000, și a fost închisă de proprietar, grupul Bardeau, din motive economice.
„Am vrut să aducem la iveală povestea primei orezării din țară, să revenim la rădăcini, la tradiție, obieciuri, tocmai din dorința de a promova locul. Din păcate, orezăria nu mai funcționează de câțiva ani buni. Deși costurile pentru această cultură sunt mici, proprietarii nu au considerat că e rentabil”, a declarat Ecaterina Chiu, președinta Asociației Semper Agape, organizatorul evenimentului.
„Festivalul Orezului e un fel de agapă”
Ideea de a organiza un festival al orezului a plecat de la părintele Simeon Stana, starețul mănăstirii Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș – un alt brand al Partoșului.
„Mulțumesc lui Dumnezeu că le-a rânduit așa de frumos și a pornit acest Festival al orezului de la Partoș. Această primă ediție a ieșit bine. Am dorit să creăm și această coeziune a comunității, să se dezvolte și să-și afirme identitatea. Încercăm să cuprindem și partea relativ mirenească, oamenii să se simtă bine împreună. Festivalul Orezului e un fel de agapă. Că e vorba de hrană, bună dispoziție, noi trebuie să promovăm astfel de manifestări, să le ofere identitate și esență oamenilor. E clar că elementul distinctiv al locului este că aici a existat prima cultură de orez din România. Noi am fi foarte bucuroși să reînceapă la Partoș cultivarea orezului”, a spus Simeon Stana.
Orezăria a fost înființată în 1769
Cultivarea orezului de Banat a devenit profitabilă datorită unei lucrări ingenioase făcute de italieni în secolul XVIII-lea, la decizia Împăratului Iosif al II-lea. Apa de care are nevoie orezul era captată prin gravitaţie din râul Bârzava, astfel că dispărea consumul de energie necesar pentru pompe.
„Orezăria a fost înființată la Topolea, în 1769, în imediata apropiere a satului Partoș, fiind favorizați de râul Bârzava. Aparținea moșierului din acea vreme, familia Karacsonyi, care au fost și proprietarii conacului de la Banloc. În 1805 sunt aduși cultivatori de orez din Italia în zona Banatului. Satul Topolea nu mai există astăzi. Moara de decortificat orez de la Banloc a fost construită la final de secol XIX de familia contelui Karacsony”, a mai povestit Ecaterina Chiu.
Orezul de Banloc ajungea și în Ungaria și Italia
Irigarea culturilor se făcea prin închiderea stăvilarelor de pe râul Bârzava, iar apa intra pe canalele de alimentare și inunda parcelele de orez. Când trebuia inundat câmpul, se dădea drumul controlat la apă. Apoi, parcelele cu orez erau golite de apă, care se revărsa înapoi în râul Bârzava.
În 1936, ministrul Agriculturii avizează extinderea culturilor de orez de la Banloc cu alte 500 de hectare. Pe vremea comunismului, orezăria din Timiş a aparţinut de IAS Banloc, care producea pentru piaţa internă soiuri locale precum Aurie de Banat, Timiș sau Bega.
Când a venit vremea privatizării orezăriei, primul interesat de această afacere a fost grupul austriac Bardeau, care a concesionat terenurile de la Agenţia Domeniului Statului, în anul 2002. Grupul Bardeau deţinea 530 de hectare de teren pentru orez la Partoş, însă anual erau lucrate doar aproximativ 200 de hectare. Se producea în jur de 4,5 tone de orez la hectar. Peste 2.000 de tone de orez de la Partoş ajungea în Ungaria şi în Italia.
Orez cu lapte, ca-n copilărie
La Festivalul Orezului au avut loc mai multe manifestări culturale, un târg cu delicioase produse agroalimentare locale, dar nu au lipsit nici preparatele din orez. Acestea au fost pregătite de o familie din Banloc, care au intrat pe piață cu produse de patiserie tradiționale.
„Produsul principal este pâinea, dar aveam tot felul de produse făcute după rețete tradiționale. Suntem o familie autentic bănățeană, iar bunica ne răsfăța cu mâncare. Avem un caiet vechi, de pe vremea bunicii, dar avem noroc că o mai aveam și pe ea, să ne dea sfaturi. Ne-am adaptat să avem și ceva din orez. Toată lumea a auzit și îndrăgit orezul cu lapte. E și simplu de făcut: fierbi orezul în lapte și trebuie să-l lași la temperatură, să se facă consistența de budincă, și-l îndulcești. Nu e complicat”, a declarat Diana Lupu.
Evenimentul de la Partoș a avut și o latură caritabilă, beneficiile finaniciare obține fiind direcționate către centrul de zi pentu persoane vârstnice „Dar din dar”.
