Franța nu poate interzice denumirile de „cârnați” pentru carnea pe bază de plante, afirmă instanța supremă a UE/ Cârnații și burgerii vegani au și ei drepturi, hotărăște Curtea Europeană de Justiție

Cârnații și burgerii vegani au la fel de mult drept la numele lor ca și omologii lor plini de carne, a decis vineri instanța supremă a Uniunii Europene, scrie Politico. Judecătorii de la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) au declarat că – în cazul în care nu este deja utilizată o denumire protejată din punct de vedere juridic – țările UE nu pot împiedica companiile care produc alternative la carnea pe bază de plante să le numească „fripturi” sau „cârnați”.

Este o victorie pentru grupul francez de lobby Protéines France, care a lansat o acțiune în justiție anul trecut, alături de alte două asociații vegetariene și de asociația californiană Beyond Meat, după ce guvernul francez i-a interzis să folosească termeni precum friptură și șuncă pentru produsele sale din proteine vegetale.

Aceasta înseamnă că – cu excepția cazului în care o țară membră a creat deja o lege care definește ce este un cârnat sau un burger – nu poate interzice concurenților vegani să utilizeze termeni generici pentru alternativele sale de carne.

Cu toate acestea, judecătorii au afirmat că țările membre pot interveni în cazul în care „modalitățile specifice de vânzare sau promovare a unui produs alimentar induc în eroare consumatorul”, conform unei declarații a instanței.

Astfel, statele membre ale UE nu pot împiedica producătorii de alimente să atribuie alimentelor vegetariene etichete asociate în mod tradițional cu carnea pentru a atrage consumatorii, cu condiția ca acestea să explice clar ce se află de fapt în interiorul produselor, scrie Euronews.

Termenii comuni legați de carne, cum ar fi friptură, cârnați, escalope și burger, sunt acceptați pentru comercializarea produselor vegetariene, atât timp cât o țară nu a stabilit o denumire juridică specifică pentru un aliment pe bază de proteine vegetale, a declarat Curtea.

O lege franceză din 2021 menită să sporească transparența pentru consumatori a interzis utilizarea unor termeni legați de carne, precum „burgeri vegetarieni” sau „cârnați vegani”, pentru a comercializa alimente fabricate din proteine vegetale.

Grupurile de advocacy, inclusiv Uniunea Vegetariană Europeană (EVU) și Association Végétarienne de France (AVF), au contestat decretul, argumentând că acesta contravine legislației UE.

În august 2023, Consiliul de Stat francez, un organism guvernamental care consiliază atât executivul, cât și sistemul judiciar, a înaintat cazul Curții Europene de Justiție, principala autoritate în materie de interpretare a legislației UE.

Acum, judecătorii UE au decis că, deși statele membre pot crea denumiri legale pentru alimente – adică pot utiliza termeni specifici pentru a se referi la anumite produse alimentare, inclusiv alternative pe bază de plante – dacă nu fac acest lucru, nu pot împiedica producătorii de alimente proteice pe bază de plante să utilizeze denumiri descriptive comune pentru a eticheta produsele.

Curtea a subliniat că decizia sa nu afectează dreptul unui stat membru de a pune în aplicare normele de protecție a consumatorilor în cazul în care consideră că comercializarea este înșelătoare.

„Prin asigurarea clarității etichetării produselor alimentare, putem promova alternativele pe bază de plante și putem contribui la atingerea obiectivelor de mediu, precum și la stimularea competitivității și inovării în UE”, a declarat Rafael Pinto, manager pentru politica UE în cadrul Uniunii Vegetariene Europene, într-un comunicat de presă care reacționează la hotărâre.

Implicații mai largi

Produsele pe bază de proteine vegetale sunt din ce în ce mai populare în UE, însă persistă incertitudinea cu privire la modul în care aceste produse ar trebui etichetate și comercializate în cadrul pieței unice.

Hotărârea instanței UE este susceptibilă să aibă consecințe de mare amploare, deoarece țări precum Belgia și Italia au luat în considerare introducerea unei legi similare celei franceze.

O problemă juridică comparabilă a apărut în 2017, când instanța supremă a UE a fost solicitată să abordeze utilizarea termenilor legați de produsele lactate pentru produsele pe bază de plante, cum ar fi băuturile din soia și ovăz.

La momentul respectiv, CEJ a hotărât că numai produsele care conțin produse lactate reale pot folosi termeni precum lapte, unt sau iaurt, ceea ce a dus la etichetarea alternativelor pe bază de plante ca „băuturi” pe rafturile europene.

Etichetarea alimentelor în UE a fost reglementată încă de la începutul anilor 1990, normele comerciale pentru majoritatea produselor vândute în Europa fiind reglementate de Organizațiile Comune de Piață (OCP) ale UE în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Acest cadru reglementează producția și comerțul cu alimente de origine animală și vegetală în întreaga UE.

În 2020, Parlamentul European a respins o încercare de a rezerva denumirile legate de carne exclusiv pentru produsele fabricate din părți animale, în timpul discuțiilor privind cea mai recentă reformă a subvențiilor agricole ale UE. Această decizie a urmat unui vot al deputaților europeni împotriva unei serii de amendamente menite să impună norme de etichetare mai stricte pentru produsele pe bază de plante.