Sursa Foto: Radio Moldova
În timp ce agricultorii, nemulțumiți de soluțiile propuse de actuala guvernare la problemele grave cu care se confruntă, și-au scos tehnica în drum și au ieșit la proteste, ministrul agriculturii din Republica Moldova, Vladimir Bolea, a venit cu un apel la dialog, relatează Unimedia.
„Am invitat joi fermierii la o discuție despre rezultatele vizitei mele la Bruxelles, unde am lansat apelul de constituire a Fondului de solidaritate și dezvoltare pentru agricultura moldovenească, la care să contribuie țările membre ale UE.
Știm despre situația grea cu care se confruntă agricultorii noștri. Tocmai de aceea am venit în întâmpinarea solicitărilor lor:
– am alocat 100 de milioane de lei din Fondul de Intervenție pentru a compensa pierderile suferite
– am creat, prin lege, mecanismul de stopare a executării fermierilor aflați în dificultate. Se oferă răgaz de 6 luni pentru renegocierea contractelor cu creditorii și amânarea plăților până la 31 decembrie 2025
– căutăm resurse la partenerii europeni prin crearea Fondului de solidaritate și dezvoltare.
Continuăm să căutăm soluții durabile pentru fermierii afectați, dar, în același timp, facem apel la dialog”, a declarat Vladimir Bolea, potrivit unui comunicat al instituției pe care o conduce.
Mai mulți agricultori din toată țara au ieșit pe 17 septembrie 2024 la protest, nemulțumiți de acțiunile statului. Potrivit acestora, soluțiile propuse de guvernanți, „care deși aparent se doresc a fi în folosul agricultorilor, nu soluționează nici un sfert din problemele grave cu care se confruntă sectorul agrar din Moldova”.
Fermierii au protestat, așa cum au anunțat și în apropiere de baștina președintelui Parlamentului, Igor Grosu, lângă satul Andrușul de Jos, din raionul Cahul.
Fermierii care au protestat cu tractoare în sudul țării, au adresat un mesaj public președintei Maia Sandu. „Doamna președintă, vă solicităm să întoarceți Legea stării de urgență în Parlament, pentru reexaminare, cu amendamentele propuse de fermieri și să începeți procedura de demitere a ministrului Bolea, pentru că toate relele noastre se trag începând cu mandatul lui. În caz contrar, ne vom gândi la forme de protest mai dure”, a spus agricultorul Dinu Todos de la Cahul.
„E dreptul lor să decidă cum procedează. Trebuie să ținem cont de interesele tuturor, pentru că dacă unii vor fi defavorizați sau va fi afectat un element din tot lanțul de producători, asta va avea repercusiuni și asupra altor beneficiari din acest sector”, a declarat președinte Parlamentului, Igor Grosu, despre protestele fermierilor.
Fermierii din Cahul și Cantemir au anunțat proteste, nemulțumiți de superficialitatea autorităților la adoptarea măsurilor pentru compensarea pierderilor cauzate de secetă și ignorarea cerinței de a institui stare de urgență în agricultură, comunică Asociației Forța Fermierilor.
Una dintre locații anunțate a fost locul de baștină a președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
Comisia Situații Excepțioanale a alocat 100 milioane de lei pentru a ajuta fermierii afectați de secetă, a anunțat premierul Dorin Recean.
Pe data de 13 august, agricultorii din raioanele de sud ale țării au expediat o scrisoare autorităților centrale în care solicită intervenția de urgență și instituirea stării de alertă în domeniu. Femierii se declară în pragul unui dezastru, după ce al treilea an consecutiv sunt loviți dur de secetă.
Anterior, fermierii au mai solicitat o dată instituirea stării excepționale în agricultură, însă cererea a rămas fără vreun răspuns din partea actualei guvernări.
Între timp, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, vicepreședintele PAS, a făcut apel către agricultori să „iasă masiv la referendum”, și să nu aștepte „pomene”.
Îndemnul a venit în contextul cererii din partea agricultorilor afectați de calamitățile naturale.
„Pe 20 octombrie ieșim masiv la referendum, votăm și apropiem intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. și atunci vom vorbi de subvenții la hectar”, a notat Bolea în cadrul unei ședințe online cu șefii direcțiilor agricole raionale pe „Rezultatele secerișului 2024 și starea culturilor târzii, precum și evaluarea pagubelor urmare a calamităților naturale”.
Sursa: Unimedia
