foto: pexels.com
Autoritățile din Marea Britanie au în plan să reducă importurile de carne de porc și de pui, producătorii susțin că în acest caz trebuie să crească producția internă, dar unele comunități locale nu sunt de acord pentru că simt pe pielea lor unde poate duce acest tip de extindere. O situație care exemplifică un model foarte frecvent de conflict în universul agricol contemporan, pe care a încercat să o detalieze un reporterii de la Bloomberg.
Mirosul de amoniac se infiltrează în mobilierul lui Ann Cuthbert, în Norfolk, se impregnează în perdele și uneori îi alterează gustul mâncării. „E ca atunci când tai o ceapă”, spune femeia de 67 de ani. „Îți dau lacrimile și te ustură gâtul.”
Cuthbert dă vina pe o fermă de porci deținută de cel mai mare producător de carne de porc din Regatul Unit, care s-a extins în zona unde locuiește ea, în estul Angliei. Se plânge aproape săptămânal autorității de mediu. Compania, Cranswick, susține că ferma este un model și respectă toate reglementările în vigoare.
Ferma de porci aflată la 300 de metri de casa lui Ann Cuthbert, în satul Stow Bedon, și-a crescut efectivul de la 4.500 de scroafe cu purcei la 7.000 de capete, în urma unei extinderi care a avut loc în 2019. Acum, Cranswick vrea să construiască o fermă de mari dimensiuni pentru 14.000 de porci și 714.000 de pui, aproape de satul Methwold, la 30 de minute distanță cu mașina.
Propunerea Cranswick a fost respinsă recent de autoritatea locală. Compania, care a cheltuit aproape 1 milion de lire sterline (1,3 milioane de dolari) pentru proiect, a anunțat că ar putea face apel. Susține că ferma este esențială dacă Regatul Unit vrea să-și satisfacă cererea de carne de porc și pui.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Decizia autorităților locale contravine și planului guvernului britanic de a stimula creșterea economică prin reformarea legilor urbanistice, a declarat directorul general Adam Couch, care a trimis scrisori unor membri ai cabinetului britanic, cerându-le să intervină.
Norfolk, un câmp de bătălie
Cranswick a extins de-a lungul timpului producția de porci și pui, înainte ca autoritățile să-i respingă ultima propunere. „Acestea sunt două dintre cele mai accesibile surse de proteine pentru consumatori, iar noi ar trebui să fim mult mai autosuficienți decât suntem acum”, a spus Couch într-un interviu, după decizie.
Compania, ale cărei acțiuni au crescut cu peste 60% în ultimii doi ani, furnizează carne proaspătă și prelucrată pentru cei mai mari retaileri din UK, precum Sainsbury’s și Tesco. Veniturile anuale recente au fost de 2,6 miliarde de lire, provenind de la 482 de ferme operate pe întreg teritoriul britanic.
Recent, compania a investit în propriul lanț de aprovizionare – crescându-și efectivele proprii de porci și păsări. Situl Cranswick din Methwold, cumpărat în 2018, are autorizație de la Agenția de Mediu pentru 29.000 de porci. În prezent, sunt circa 7.500 de porci cazați în adăposturi vechi, deschise, construite cu zeci de ani în urmă.
Consumul de carne de pui, în creștere în UK
Un englez consumă în medie 35 kg de carne de pasăre pe an, iar anual sunt sacrificate 1,1 miliarde de pui, echivalentul a 16 de persoană. Cererea de carne albă crește, deoarece oamenii renunță tot mai mult la carnea roșie din motive de sănătate și de costuri.
În același timp, retailerii și consumatorii cer standarde mai ridicate de bunăstare animală, ceea ce implică o densitate mai mică în ferme. În martie, Cranswick a semnat un parteneriat de 10 ani cu Sainsbury’s pentru un nou standard de bunăstare și producție de carne de porc cu emisii nete zero.
În privința păsărilor, compania afirmă că extinderea este crucială pentru a le asigura mai mult spațiu. Chiar și cu o cerere constantă, va fi nevoie de 22% mai mult spațiu pentru același număr de păsări, a spus Couch.
Alison Webb, 63 de ani, s-a mutat în Methwold acum patru ani. Casa ei e la 2,4 km locul unde ar urma să fie dezvoltat noul proiect zootehnic. Ca și Cuthbert, cel mai mult o îngrijorează emisiile de amoniac, rezultate din dejecțiile porcilor. „Oamenii care locuiesc în apropiere, și mă includ aici, vor respira asta în fiecare zi”, a spus ea. „Totul se reduce la profit, iar cei care vor plăti prețul suntem noi.”
Tendințe europene și acțiunile în justiție
Din 2017, numărul fermelor intensive din UK a crescut cu 20%, în special în estul Angliei. Nick Allen, directorul Asociației Britanice a Procesatorilor de Carne, susține că, dacă Regatul Unit vrea să reducă importurile produse la standarde inferioare, trebuie să producă mai mult.
Aproape jumătate din carnea de porc și 30% din carnea de pasăre consumată în UK este importată. „Suntem în fiecare zi la un pas de o penurie alimentară”, a avertizat Allen într-o întâlnire din 3 aprilie. „O criză externă, politică sau sanitară, ne-ar putea lăsa cu rafturi goale.”
În Europa, și alte țări se confruntă cu reacții locale împotriva fermelor mari. În Polonia, cea mai mare exportatoare de păsări din UE, Renata Derlata spune că mirosul de la o fermă de porci aflată la 80 m de casa ei este atât de puternic încât ține geamurile închise.
Între timp, Spania a devenit cel mai mare exportator de carne de porc din Europa. În nordul țării, Pablo Alvarez este parte dintr-un proces intentat împotriva fermelor industriale de porci construite în apropierea satului său, As Conchas.
Râul din apropiere, care odinioară reprezenta punctul central al existenței comunității , este acum atât de poluat încât a devenit rar să mai vezi oameni înotând sau bucurându-se de peisaj. „Dacă te duci să faci baie, e ca și cum ai lua o lingură de otravă”, a spus Alvarez, în vârstă de 53 de ani.
În Danemarca, creșterea rapidă a agriculturii intensive a declanșat o campanie națională condusă de filiala locală a organizației Friends of the Earth. Potrivit lui Emil Weis Brix, coordonator de proiect în cadrul organizației, unii proprietari de locuințe au ajuns practic în insolvență, compania agricolă fiind singurul cumpărător dispus să achiziționeze proprietățile. „Oamenii au rămas blocați acolo”, a spus Brix.
Îngrijorări sociale și de mediu
Militanții de mediu din Marea Britanie cer despăgubiri și legi noi care să stabilească distanțele minime față de locuințe. Pentru ecologiști, proiectul Cranswick ridică semne de întrebare privind emisiile, poluarea solului și risipa de apă. În februarie, Comitetul pentru Schimbări Climatice din UK a recomandat o reducere de 35% a consumului de carne până în 2050, pentru a diminua emisiile de metan. Consiliul local a respins propunerea Cranswick în unanimitate, spunând că beneficiile publice nu justifică riscurile de mediu.
Și fermierii mici din zonă sunt îngrijorați – JW Spencer Farms se teme de propagarea bolilor. Iar în vecinătatea sa, compania Quorn Foods, producătoare de alternative vegane la carne, are o fabrică cu 300 de angajați. Directorul general a scris o scrisoare exprimând îngrijorarea pentru sănătatea angajaților și dificultățile de recrutare.
Pentru Cranswick, obiecțiile sunt „de neînțeles”, mai ales că planul vizează o zonă înconjurată de copaci, cu clădiri moderne. Couch admite că fermele de porci au avut probleme, dar susține că noul proiect va fi cu emisii reduse. „Este o lipsă generală de înțelegere asupra modului în care se produce hrana și a dimensiunii necesare pentru a hrăni o națiune care se apropie de 70 de milioane de locuitori până în 2030”, a spus el.
Compania ia în calcul un apel, invocând cele 3.000 de locuri de muncă ce ar fi create și o investiție de aproape 500 de milioane de lire la nivel național. Vicepremierul Angela Rayner are puterea de a anula decizia locală, iar Couch speră ca guvernul să-și respecte promisiunea de a grăbi aprobările pentru proiecte.
Probleme generate și pe piața imobiliară
Fermierul Charles Bowes lucrează acum pentru Cranswick, care a cumpărat afacerea fondată de bunicul său. El coordonează operațiunile Wayland Farms. „Suntem siguri că facem o treabă fantastică”, spune el.
Dar Cuthbert spune că a simțit prima dată mirosul într-o vară, după ce această fermă a început să fie extisă. Fiica ei avea oaspeți, iar aerul devenise insuportabil. Proprietatea ei, spune ea, probabil nu mai poate fi vândută.
Mirosul poate dura o jumătate de oră sau chiar zile întregi. „Simțul gustului și al mirosului se pot confunda. Mâncarea are gust de urină de porc”, spune ea.
