Sursa foto: Pexels
Eticheta „organic” este adesea asociată cu ideea de aliment mai sănătos, mai sigur sau mai sustenabil, însă realitatea este mai complexă. Potrivit experților invitați la emisiunea BBC Morning Live, termenul definește în primul rând modul de producție și standardele de bunăstare, nu neapărat conținutul nutrițional.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ce înseamnă „organic”
Alimentele și băuturile pot fi etichetate organic doar dacă respectă reguli stricte de producție și bunăstare animală. Printre acestea se numără:
-
utilizarea limitată a pesticidelor naturale și doar ca ultimă soluție;
-
interzicerea fertilizatorilor artificiali, a coloranților sau conservanților sintetici;
-
interzicerea organismelor modificate genetic;
-
fără utilizare de rutină a antibioticelor la animale;
-
standarde ridicate de bunăstare, inclusiv sisteme free-range pentru păsări.
Toți producătorii, distribuitorii și comercianții sunt inspectați anual de organisme de certificare autorizate. Doar cei care trec verificările pot afișa logo-ul sau certificarea „organic”.
Este mâncarea organică mai sănătoasă?
Dovezile științifice sunt mixte. Fructele și legumele organice au, în general, mai puține reziduuri de pesticide, ceea ce oferă un confort psihologic consumatorilor. Unele studii au indicat niveluri ușor mai ridicate de vitamina C, fier, magneziu și compuși benefici precum antocianinele în culturile organice, însă rezultatele nu sunt uniforme.
În schimb, cazul pentru carnea și lactatele organice este mai puternic. Cercetările arată că laptele și carnea organică au adesea cu până la 50% mai mulți acizi grași Omega-3, datorită hranei pe bază de iarbă și trifoi. Totodată, bacteriile din carnea organică prezintă o probabilitate mai mică de a fi rezistente la antibiotice – un avantaj pentru sănătatea publică.
Există și indicii timpurii că lactatele organice ar putea reduce riscul unor alergii cutanate, precum dermatita, însă aceste dovezi nu sunt încă suficiente pentru a fi considerate certe.
Impactul asupra mediului
Dincolo de beneficii nutriționale, argumentele de mediu sunt mai clare. The Soil Association subliniază că agricultura organică susține biodiversitatea, reduce emisiile de gaze cu efect de seră și evită utilizarea fertilizatorilor sintetici care degradează solul. Sistemele organice se bazează pe compost, gunoi de grajd și culturi verzi, reducând consumul de energie și poluarea cu azot. Limitările privind utilizarea turbei ajută și la protejarea habitatelor naturale și a stocurilor de carbon.
„Organic” nu înseamnă însă uniformitate: fermele pot folosi metode diferite de gestionare a solului, hranei sau dăunătorilor, ceea ce influențează compoziția nutrițională finală.
Pesticide și chimicale
Alimentele convenționale pot conține reziduuri mai mari de pesticide, antibiotice sau hormoni, dar cercetările actuale arată că nivelurile existente pe piața britanică nu reprezintă un risc pentru sănătate.
Pentru cei îngrijorați, activiștii recomandă orientarea către așa-numitul „Dirty Dozen” – alimente cu cele mai mari reziduuri de pesticide: grapefruit, citrice moi (mandarine, satsume), căpșuni, portocale, stafide și sultane, ierburi aromatice, salate ambalate, struguri, lămâi, pere, piersici și nectarine, spanac.
Spălarea atentă a fructelor și legumelor face o diferență majoră, iar studii recente arată că o soluție pe bază de amidon de porumb și bicarbonat de sodiu poate elimina până la 90% din reziduurile de suprafață.
Cum să faci trecerea fără costuri mari
Unul dintre cele mai mari obstacole este prețul. Un exemplu: spanacul organic poate fi cu până la 90% mai scump decât cel convențional.
Expertul în consum Chris Bavin a explicat în emisiune: „Spălarea fructelor și legumelor este întotdeauna o idee bună. Studii recente arată că, dacă legumele și fructele cu coajă netedă – cum sunt merele, perele și strugurii – sunt ținute 5–10 minute într-o soluție de 2% amidon de porumb, urmată de o soluție de 5% bicarbonat de sodiu, se pot elimina peste 90% dintre unele reziduuri de pesticide. Merită menționat că această metodă elimină doar reziduurile de suprafață, nu și pe cele absorbite în pulpă”.
Pentru mulți, cea mai simplă și accesibilă soluție rămâne cultivarea propriilor legume și fructe, fie și în cantități mici.
