Fermierii din Dolj, îngrijoraţi de acordul UE-Mercosur: „Am fost luaţi prin surprindere, nu putem face faţă concurenţei”

subventii-ilegale-UE-grecia-peste-1000-de-persoane-ancheta Sursa foto: Pexels

Fermierii din Dolj, unul dintre cele mai mari judeţe agricole din România, îşi exprimă îngrijorarea faţă de acordul comercial dintre Uniunea Europeană şi statele din Mercosur, afirmând că acesta ar putea afecta grav competitivitatea agriculturii româneşti, în special în zonele deja vulnerabile la secetă şi deşertificare, transmite Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Ei afirmă că acest acord va fi o nouă povară peste un sector deja fragil, în condiţiile în care seceta din ultimii ani, deşertificarea, lipsa sistemelor de irigaţii, costurile ridicate cu motorina şi inputurile, birocraţia, produsele din Ucraina, taxele şi impozitele, preţurile volatile au slăbit fermele.

Mercosur, spun agricultorii, este „ultima lovitură” pentru ei.

Potrivit agricultorilor, fermierii români beneficiază de subvenţii mai mici comparativ cu cei din vestul Uniunii Europene, în timp ce piaţa de desfacere este comună. De asemenea, aceştia atrag atenţia asupra diferenţelor de reglementare privind utilizarea pesticidelor şi erbicidelor între UE şi ţările din America de Sud, precum şi asupra avantajelor climatice ale acestora.

„Mercosur înseamnă încă o lovitură dată fermierilor, întrucât şi aşa, fermierii din România faţă de fermierii din comunitatea europeană primesc o subvenţie mult mai mică. Iar piaţa de vânzare a produselor agricole este o piaţă unică. Deci şi aici pornim cu un dezavantaj major, întrucât nu concurăm în condiţii loiale de fiecare parte, partea vestică, pe de o parte, şi noi, cei din România, pe de altă parte. În plus, acum produsele care o să vină prin acordul cu Mercosur, din Brazilia, Argentina, Uruguay, sunt cereale care sunt produse în condiţii neconforme cu standardele noastre din Europa. Folosirea erbicidelor şi pesticidelor în Europa este restricţionată pentru anumite produse pentru protecţia plantelor. Aceste produse sunt permise acolo. Chiar firmele europene exportă produse care la noi sunt interzise şi pe care cei de acolo le folosesc din plin, fără restricţii”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Dolj, fermierul Constantin Iancu.

Acesta a subliniat că diferenţele de standarde şi de climă pot genera o concurenţă greu de susţinut.

“În condiţiile în care noi suntem supuşi unor presiuni de a folosi produse cât mai ecologice, ei folosesc produse foarte toxice. În plus, clima este mult mai permisivă în ţările din America de Sud, plouă mult mai mult decât la noi. Producţiile sunt cu totul altele. Deci toate aceste probleme puse laolaltă ne determină să credem că preţurile cu care vor veni produsele din Mercosur sunt cu mult mai mici şi nu putem să facem faţă concurenţei. Chiar dacă se spune, totuşi, că este un contingent limitat”, mai spune Iancu.

Fermierii susţin că nu vor putea face faţă concurenţei nici la cereale şi nici la produsele procesate, în condiţiile în care, chiar şi cu taxe vamale, produsele din Mercosur sunt mai ieftine. În acest context, anunţurile privind preţul grâului pentru anul viitor sunt alarmante – aproximativ 80 de bani pe kilogram, “acelaşi preţ ca în urmă cu 20 de ani, în timp ce inputurile s-au scumpit de câteva ori”.

“Oamenii se uită în primul rând la preţuri. Şi odată învăţat omul cu un preţ mai mic, adică produsele care vin din aceste ţări, având preţuri mai mici, o să fie consumate cu prioritate. Şi după aceea, chiar dacă o să intre cu taxe vamale, tot mai ieftine o să fie. Că şi acum intră şi au taxe vamale. Dar ele sunt încă mai ieftine, inclusiv cu taxe vamale. Deci eu cred că va duce la o scădere drastică a preţului produselor fermierilor români în condiţiile în care costul de producţie este din ce în ce mai mare”, afirmă Constantin Iancu.

Potrivit acestuia, în România vor intra cantităţi mari de porumb, de soia şi şrot de soia, dar şi produse cu valoare adăugată: pui de carne, carne de vită etc, deşi niciodată România nu a putut să consume tot ceea ce produce şi ar mai trebui să exporte, însă producţia este subestimată pentru a se importa.

În locul investiţiilor masive în irigaţii, în special în zonele supuse deşertificării, agricultorii văd acordul Mercosur ca pe o deschidere a pieţei exact pentru produsele pe care România le produce cel mai greu în condiţii de secetă.

“S-au făcut paşi foarte, foarte mici în sectorul de irigaţie care nu sunt încă suficienţi. Şi dacă mai vin şi produse, mai vine şi porumbul şi şrotul de soia, cât şi boabele de soia în integralitatea lor, vă daţi seama că ne sufocă. Ne sufocă pe noi şi atunci o să mâncăm produse din acestea care au conţinut mare de materiale grele şi care sunt şi toxice pentru sănătatea omului. Şi atunci o să ne întrebăm, dar de ce nu ne-am opus? Păi nu ne-am opus pentru că cine trebuia să îşi dea acordul nu şi-a luat informaţiile corespunzătoare, nu s-a consultat cu cine trebuie şi pur şi simplu a făcut de capul lui”, susţine preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Dolj.

Fermierii îşi exprimă, totodată, scepticismul faţă de ideea introducerii unor mecanisme de despăgubire la nivel european. Ei au făcut referire la declaraţiile unor europarlamentari români care au afirmat că susţin acordul UE-Mercosur, dar că ar încerca introducerea unor clauze de protecţie pentru agricultori.

“Am văzut-o pe doamna europarlamentar Grapini, care a spus că susţine acordul, dar a încercat să introducă nişte clauze care să ne fie favorabile, în sensul că va trebui, dacă se constată că este o producţie foarte mare venită din partea acestor ţări, noi, fermierii, să fim despăgubiţi. Mi se pare că doamna Grapini a uitat că România a autorizat importuri, Comisia Europeană, de fapt, nu România, a autorizat importuri de ulei de floarea-soarelui, seminţe de floarea-soarelui, cereale, grâu, porumb din Ucraina, şi trebuiau despăgubiţi fermierii români. Deci Comisia Europeană, cu bună-ştiinţă, a aprobat aceste importuri, spunându-ne că ne va da compensaţii pentru pierderile suferite. Nici până la această oră, deşi au trecut mai bine de doi ani de zile, n-am primit niciun leu şi nici nu ştiu să existe vreun proiect de lege prin Parlamentul European sau pe la Comisia Europeană care să ne spună că vom primi atâtea despăgubiri pe hectar. Deci este o mare minciună”, mai spune Iancu.

Fermierii spun că nu au fost consultaţi înainte de exprimarea poziţiei României faţă de acord şi speră ca dezbaterea să continue la nivel european. Agricultorii cer autorităţilor române să susţină interesele sectorului agricol, mai ales într-o regiune afectată de schimbările climatice şi de degradarea solului, unde competitivitatea este deja sever limitată.

“Urmează voturi politice importante la nivelul Uniunii Europene. Dacă se va forma o majoritate critică, acordul poate fi respins. Mai există o şansă la Parlamentul European când va trebui ratificat acest acord. Dacă suntem conştienţi de ceea ce ni se întâmplă şi vom trimite oameni responsabili care să vină cu un mandat din partea Guvernului, iar Guvernul să fie informat, să ştie, să voteze în acord cu interesele ţării, cred că avem o şansă ca acest acord să nu treacă. Sincer, noi am fost luaţi prin surprindere, pentru că orice om cu scaun la cap se gândeşte că nu poţi să imporţi tu, România, o ţară agrară cu suprafaţă agricolă atât de mare şi cu atâţia lucrători în agricultură, să-i dai la o parte pur şi simplu din ignoranţă, din neştiinţă, din nepăsare sau eu ştiu din ce alt motiv. Deci normal că nu ne-am aşteptat şi ne-am fi aşteptat să fie un vot negativ pentru că se opuseseră şi alte ţări importante, precum Franţa, care e cel mai mare producător agricol din Uniune şi, dacă tot suntem sub aripa francezilor, am crezut că cel puţin în domeniul agricol le urmăm sfaturile. Dar s-a văzut că nu, Franţa a votat împotrivă, noi am votat pentru”, mai afirmă Iancu.

Agricultorii spun că majorarea impozitelor pe teren este altă lovitură pentru ei.

“Noi, ca şi firmă, avem teren pe raza oraşului Segarcea. Şi pentru că Segarcea este oraş şi terenul agricol aparţine de oraş, plătim un impozit dublu faţă de cei din mediul rural. Păi cu ce este terenul meu mai profitabil? Sau produc eu dublu? Deci s-au scumpit toate absolut, motorina, iar noi produsul ne uităm să-l luăm cu nimic, cu bani foarte, foarte puţini. Şi atunci vin oamenii care nu au nicio treabă cu agricultura şi ne fac nouă politică agricolă, ne învaţă cum să facem agricultură şi ce este mai bine pentru noi. Păi sunt oamenii, cu familii, cu copii care, din cauza datoriilor, presiunilor, situaţiilor fără ieşire s-au sinucis. Vorbeşte cineva despre asta?”, mai spune Constantin Iancu.

Fermierii români cer amânarea intrării în vigoare a acordului Mercosur până la obţinerea unei forme acceptate de organizaţiile profesionale din agricultură şi tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică.

O delegaţie a fermierilor din România, formată din peste 200 de persoane, participă miercuri la protestul de la Strasbourg pentru a solicita politici agricole şi comerciale aplicabile în practică, “nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control”, se arată într-un comunicat al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC).

“Această mobilizare se înscrie în linia poziţiei exprimate de Copa-Cogeca, care a anunţat sprijinul oficial pentru demonstraţia de la Strasbourg din 20 ianuarie şi a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerţ echitabil şi transparent, precum şi o simplificare reală şi certitudine juridică pentru fermieri. Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM (Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului, n.r.) şi respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menţinerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflaţiei şi o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora şi punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene”, susţin membrii AAC.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *