Sursa foto: colaj G4Food
Când este vorba de copii, cred că suntem cu atât mai mult atenți la ceea ce le dăm să mănânce sau, în general, la tot ce vine în contact cu ei. Faptul că au o greutate mică, că au un metabolism în continuă dezvoltare, că încă nu știm cum reacționează la mediul înconjurător, ne face un pic mai circumspecți în ceea ce îi privește.
Căutăm să le gătim acasă cât se poate de des, să folosim produse curate, sănătoase, neprocesate, etc. Dar, este normal ca asta să nu ne iasă tot timpul. Ca și în cazul nostru, nu cred că o gogoașă, de exemplu, luată din supermarket din când în când, îi poate da peste cap. Ne aducem aminte că doza face otrava. Dacă acel copil, pe lângă gogoașă, mai bea și un suc colorat, mai mănâncă și o pungă de popcorn ca și înlocuitor de masă și o ciocolată de 100 de grame adusă cadou, atunci da, toate astea îl pot destabiliza în acea zi. Dacă o zi ca asta devine ceva obișnuit în viața sa, atunci șansele ca acel copil să devină bolnav curând sunt foarte mari.
La ce să fim atenți când cumpărăm ceva gata din comerț
- Limitați pe cât posibil gramajul. Luați punguțe mici sau negociați cu ei cantitatea mâncată. Chiar dacă de fiecare dată gramajul corect o să vină cu ceva plâns la pachet, cred că ne putem asuma asta. Nu înseamnă rea voință din partea noastră, ci grijă.
- Nu le luați multe lucruri deodată. Adică 20 grame de bomboane vor merge altfel alături de o banană sau o caserolă mică de afine decât lângă niște chipsuri. Le spuneți: îți alegi un singur lucru. Atât am bani pentru așa ceva azi.
- Chiar dacă unele produse sunt pentru copii, asta nu asigură eticheta curată din start. Câteodată producătorii urmăresc doar plăcerea dată de produsul final și nu pun prea mult preț pe sănătatea celui care îl consumă.
Aditivii alimentari sunt cei folosiți pentru a da culoare produselor. Ei s-au folosit dintotdeauna în comerț.
Aditivii de culoare sunt substanțe chimice, naturale sau artificiale, folosite pentru a da sau intensifica culoarea alimentelor. Aceștia pot fi clasificați în: - Coloranți naturali: derivați din plante, fructe, legume sau minerale, cum ar fi carotenoizii, clorofila sau antocianinele.
- Coloranți artificiali: sintetizați chimic, precum tartrazina (E102), azorubina (E122) sau albastru patent (E131). Aceștia sunt mai stabili și mai ieftini, dar prezintă riscuri mai mari pentru sănătate.
Unele cercetări au sugerat că anumiți aditivi alimentari pot contribui la dezvoltarea sau agravarea tulburărilor neurologice, cum ar fi:
1.Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)
Studii efectuate în Europa și SUA au asociat coloranții artificiali, precum tartrazina (E102) sau sunset yellow (E110), cu hiperactivitatea la copii.
O cercetare publicată în jurnalul The Lancet a demonstrat că un amestec de coloranți artificiali și benzoat de sodiu poate agrava simptomele ADHD.
2.Tulburări comportamentale
Anumiți coloranți artificiali pot interfera cu echilibrul neurochimic al creierului, afectând capacitatea de concentrare, somnul și comportamentul general.
Aditivii sunt adesea încărcați cu compuși chimici care pot acționa ca neurotoxine.
3.Efecte neurotoxice directe
Coloranți precum albastru patent (E131) sau roșu allura (E129) au fost asociați cu inflamații neuronale și pot afecta dezvoltarea normală a sistemului nervos.
Copiii sunt mai agitați după ce consumă zahăr în general, în exces, dar efectul zahărului este potențat și de toate aceste chimicale ce se regăsesc în diverse produse.
Evitați să le dați sucuri intens colorate, diverse bomboane și bombonele colorate în culori nefiresc de intense sau nuanțe ce nu au cum să fie prezente în mod firesc în natură. Când avem la dispoziție o bunică, o mătușă care le poate pregăti ceva în casă celor mici, chiar și așa, după rețete mai arhaice, poate ar fi de preferat să apelăm la ele decât să cumpărăm o pungă de bombonele colorate sau o sticlă de suc. De asemenea, brutăriile, restaurantele care gătesc mai sănătos, băcăniile, sunt și ele locuri în care putem găsi variante mai sănătoase ale celor din supermarketuri.
