De pe șantier în agricultură/ Întors din Germania, Ionuț cultivă în Arad „pepene-ananas”, un fruct originar din Coreea/ Majoritatea producției merge la export

În județul Arad, un tânăr agricultor a reușit să aducă în România o cultură mai puțin obișnuită: pepenele galben Makuva, originar din Coreea de Sud, cunoscut și sub denumirea de „pepene-ananas”. Fructul, mai mic decât pepenele galben clasic și cântărind între 500 și 600 de grame, se remarcă prin aroma sa dulce, asemănătoare cu cea a perelor, relatează Click.

De pe șantierele din Germania, înapoi la câmpurile din Arad

Ionuț Ursa, în vârstă de 31 de ani, din satul Țela, comuna Bata, a muncit o vreme în construcții, în Germania. Apoi s-a hotărât să revină acasă și să își încerce norocul în agricultură.

În prezent, cultura de pepeni Makuva se află la al doilea an de producție și este completată de o plantație de zmeură, aflată deja în al treilea an. Produsele sunt valorificate atât pe piața locală, cât și la export.

Un pepene exotic care s-a adaptat solului românesc

Deși este o varietate mai specială, pepenele asiatic s-a adaptat surprinzător de bine condițiilor de la noi. Fermierul a început prin a testa cultura pe un teren mai sărac în substanțe nutritive și a descoperit că plantele s-au dezvoltat fără probleme. „Singura intervenție necesară a fost un tratament împotriva afidelor. Cultivăm răsadurile la 40-45 de zile, iar fructele ajung la maturitate în aproximativ 80-90 de zile”, explică agricultorul.

Răsadurile sunt crescute în spații protejate, dar plantațiile sunt apoi mutate pe câmp, unde pepenii au arătat o bună rezistență.

Investiție și preț de vânzare

Pentru acest an, fermierul a cultivat aproape 3.000 de plante pe un hectar. Cheltuielile se ridică la aproximativ 8.000–10.000 de lei pe hectar, fără a include costul semințelor și munca depusă de familie.

În ceea ce privește valorificarea, pepenele cu gust de pară se vinde cu prețuri cuprinse între 8 și 10 lei pe kilogram. Deocamdată, cea mai mare parte a producției merge la export, unde cererea este ridicată în rândul comunităților asiatice, însă fermierul speră ca pe viitor să câștige teren și pe piața internă.