De pe șantier în agricultură/ Întors din Germania, Ionuț cultivă în Arad „pepene-ananas”, un fruct originar din Coreea/ Majoritatea producției merge la export

pepene Sursa foto: Pixabay

În județul Arad, un tânăr agricultor a reușit să aducă în România o cultură mai puțin obișnuită: pepenele galben Makuva, originar din Coreea de Sud, cunoscut și sub denumirea de „pepene-ananas”. Fructul, mai mic decât pepenele galben clasic și cântărind între 500 și 600 de grame, se remarcă prin aroma sa dulce, asemănătoare cu cea a perelor, relatează Click.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

De pe șantierele din Germania, înapoi la câmpurile din Arad

Ionuț Ursa, în vârstă de 31 de ani, din satul Țela, comuna Bata, a muncit o vreme în construcții, în Germania. Apoi s-a hotărât să revină acasă și să își încerce norocul în agricultură.

În prezent, cultura de pepeni Makuva se află la al doilea an de producție și este completată de o plantație de zmeură, aflată deja în al treilea an. Produsele sunt valorificate atât pe piața locală, cât și la export.

Un pepene exotic care s-a adaptat solului românesc

Deși este o varietate mai specială, pepenele asiatic s-a adaptat surprinzător de bine condițiilor de la noi. Fermierul a început prin a testa cultura pe un teren mai sărac în substanțe nutritive și a descoperit că plantele s-au dezvoltat fără probleme. „Singura intervenție necesară a fost un tratament împotriva afidelor. Cultivăm răsadurile la 40-45 de zile, iar fructele ajung la maturitate în aproximativ 80-90 de zile”, explică agricultorul.

Răsadurile sunt crescute în spații protejate, dar plantațiile sunt apoi mutate pe câmp, unde pepenii au arătat o bună rezistență.

Investiție și preț de vânzare

Pentru acest an, fermierul a cultivat aproape 3.000 de plante pe un hectar. Cheltuielile se ridică la aproximativ 8.000–10.000 de lei pe hectar, fără a include costul semințelor și munca depusă de familie.

În ceea ce privește valorificarea, pepenele cu gust de pară se vinde cu prețuri cuprinse între 8 și 10 lei pe kilogram. Deocamdată, cea mai mare parte a producției merge la export, unde cererea este ridicată în rândul comunităților asiatice, însă fermierul speră ca pe viitor să câștige teren și pe piața internă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *