Sursa foto: G4Food
Ne-am obișnuit atât de mult să arătăm cu degetul către persoanele supraponderale, subliniind de fiecare dată pericolele asupra sănătății, încât atunci când vedem o persoană cu mai puține kilograme, presupunem din start că aceasta este mult mai sănătoasă.
Se pare că bunicii noștri știau mai bine decât noi că „dacă ești slab, ești bolnav”. Sau mai bine spus, dacă ești mai durduliu, ai șanse mai puține să te îmbolnăvești. Sigur, acum câteva sute de ani erau alte boli „la modă”. Oamenii nu erau așa sedentari, nu vedeam atâta obezitate la copii și adolescenți, porțiile erau mai mici și mâncarea mai puțin procesată.
Atunci când vedem, la exterior, o persoană care nu are kilograme în plus față de cifrele considerate etalon, ne gândim că e sănătoasă, fără să luăm în calcul că poate acea persoană nu se alimentează suficient, nu își ia din alimentație nutrienții de care are nevoie, că are carențe de vitamine, că nu se odihnește destul etc.
Dacă o persoană, în funcție de nivelul de activitate fizică, vârstă, kilograme, sex, are recomandat un necesar caloric de 2.000 kcal, acesta și-l poate acoperi mâncând o pizza mică toată ziua sau având o alimentație cu 3 mese și o gustare, după principiile alimentației sănătoase. Aceste alegeri, pe termen lung, ne influențează starea de sănătate. Și persoanele slabe pot avea colesterolul ridicat sau alte analize de sânge alterate. O tiroidă hiperactivă va influența viteza de ardere a caloriilor, astfel încât cineva să mănânce multe porții de junk food pe zi și totuși să-și mențină kilogramele în parametrii normali.
Afecțiunile ce țin de sănătatea psihică, anorexia, depresia, de asemenea, scad pofta de mâncare, iar persoana respectivă nu mănâncă. Kilogramele puține de aici vin, nu dintr-o balanță bună a caloriilor, nu dintr-o relație bună, vindecată cu mâncarea.
În ceea ce privește raportul înălțime-greutate, indicele de masă corporală se calculează împărțind kilogramele totale la înălțimea ridicată la pătrat. Dacă cifra rezultată este sub 18.5, se consideră că acea persoană este subnutrită. Alte semne că avem prea puține kilograme și nu ne luăm nutrienții necesari din alimentație pot fi și acelea că ne simțim mereu obosiți, ne îmbolnăvim foarte des, ne cade părul, pielea este uscată, ne cad dinții etc.
Așadar, greutatea ideală ar trebui să fie una care să asigure un indice de masă corporală normoponderal și o stare bună de sănătate. Nu ținem o cifră și atât. Țintim o cifră la care putem să ne mișcăm, la care avem energie să urcăm scări, să mergem pe jos sau să fugim după autobuz fără să leșinăm după cinci minute.
Nu privim greutatea unei persoane doar prin prisma unei cifre și atât. Alți factori care contează sunt:
- procentul de grăsime corporală;
- nivelul de hidratare;
- analize de sânge bune, în parametrii normali;
- un stil de viață activ;
- să nu existe pierderi mari de greutate într-un interval foarte scurt;
- absența bolilor grave, cronice sau a celor cu patologie canceroasă.
Un alt tip de compoziție corporală este acela numit „skinny fat”. Asta înseamnă că, deși numărul de kilograme este unul redus, procentul de grăsime este mare sau cel puțin ridicat. La acest tip de compoziție corporală se ajunge prin mai multe episoade de slăbit exagerat, rapid, în care se pierde mai multă masă musculară decât grăsime. În timp, din cauza masei musculare reduse, metabolismul scade și grăsimea se acumulează rapid. Este poate compoziția corporală cu cel mai mare grad de frustrare, în care, deși îmbrăcat, corpul arată bine, de îndată ce hainele sunt îndepărtate, celulita și grăsimea corporală sunt inestetice.
Slăbiți echilibrat, fără presiunea timpului, pentru a nu vă pierde masa musculară, limitați alcoolul, faceți mișcare (fie el și doar mers 6.000-10.000 de pași zilnic).
Procentele de grăsime corporală considerate etalon, sănătoase, recomandate, sunt pentru bărbați între 10-20% și pentru femei între 18-28%. Vă puteți măsura procentul de grăsime acasă cu ajutorul cântarelor inteligente sau la sălile de sport și cabinetele medicale care au aceste dispozitive.
Nu uitați, aparențele pot fi înșelătoare. Greutatea nu este o simplă cifră, iar starea noastră de sănătate și cât de bine ne simțim în pielea noastră zi de zi sunt mult mai importante.
Notă: Tania Fântână este nutriționist dietetician, absolventă a Masterului de Nutriție Clinică și Comunitară din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și a Facultății de Balneofiziokinetoterapie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
