food G4Food
Anul agricol 2024 a fost marcat de proteste ale fermierilor, atât din România, cât și din Uniunea Europeană. Totodată, schimbările climatice au influențat puternic recoltele, pe tot continentul.
Pentru a atenua efectele în plan financiar, autoritățile publice au luat decizii favorabile agricultorilor. În acest an, ca rezultat al alegerilor europarlamentare, a fost numit un nou comisar european pentru Agricultură.
Crescătorii de oi din România s-au confruntat cu Pesta Micilor Rumegătoare, în timp ce colegii lor din vestul Europei se străduiesc să facă față Bolii limbii albastre. Plus, Pesta Porcină Africană și Gripa aviară.
Rezultatul alegerilor parlamentare din România au determinat o nouă componență a Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.
Vă propun să urmăriți, la final de an, o retrospectivă a principalelor evenimente din agricultura românească și europeană, survenite de-a lungul anului 2024.
Criza civică sau cu tractorul la Paris
Anul 2024 a început cu proteste masive ale fermierilor din România și din alte state europene: Germania, Franța, Belgia, Olanda, Polonia. Mai mulți fermieri români au intenționat, la mijlocul lunii ianuarie, să intre cu tractoarele în București, dar au fost opriți de jandarmi, la Voluntari. De precizat că protestele din țară nu au fost asumate inițial de marile asociații ale fermierilor din România. Ulterior, șefii acestor asociații au avut mai multe întâlniri cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pe marginea unor liste de revendicări.
În schimb, fermierii francezi au defilat cu tractoarele prin Paris, și cei germani, prin Berlin, protestele lor fiind organizate de asociații puternice.
Revendicările au fost diferite de la o țară la alta, însă au existat și puncte comune: efectele politicii ecologiste a Comisiei Europene ( Green Deal ), creșterea costurilor de producție, volatilitatea prețurilor produselor agricole, etc.
Au fost formulate suspiciuni că protestele nu sunt străine de mișcările politice de extremă-dreapta, dar liderii organizațiilor agricole au respins astfel de acuzații.
De reamintit și protestele fermierilor polonezi de la granița cu Ucraina. Aceștia au militat împotriva importurilor de bunuri agricole ieftine din țara devastată de război.
Protestele fermierilor europeni au avut loc inclusiv la Bruxelles. În 26 februarie, sute de agricultori au ajuns în capitala Uniunii Europene, provocând scene de haos, cu anvelope și baloți incendiați, cu ocazia reuniunii Consiliului AgriFish.
Acțiunile fermierilor europeni nu au rămas fără efect: Executivul de la Bruxelles a decis să acorde o serie de derogări în cadrul Politicii Agricole Comune, care să reducă presiunea asupra fermelor, mai ales în ce privește respectarea regulilor de climă și mediu.
De pildă, fermierii nu mai sunt obligați să lase necultivat ( pârloagă ) un procent de 4% din suprafața agricolă pe care o lucrează, sub sancțiunea de a nu mai primi subvențiile europene. Procentul a fost menținut, dar fermierii pot lua mai multe decizii cu efect ecologic, cum ar fi cultivarea unor plante fixatoare de azot.
Unda de șoc din stradă a fost resimțită până în birourile funcționarilor și politicienilor europeni. Strigătul fermierilor și claxoanele tractoarelor au determinat forurile publice europene să relaxeze legislația pentru mediu. Zgomotul din stradă al protestatarilor veniți din ferme a rămas pentru tot anul ca un fundal sonor al ședințelor Consiliului AgriFish și ale Comisiei Europene.
Fostul comisar pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat mai târziu, pentru Euractiv: ”Le sunt recunoscător fermierilor pentru aceste proteste. Ne-au ajutat să reacționăm suficient de rapid la problemele sectorului”.
Alegeri politice, în UE și în România
Virulența protestelor s-a diminuat cu timpul, dar acestea au persistat ca o amenințare mai mult sau mai puțin subtilă. Oricând, o sută de tractoriști germani, francezi sau belgieni ar putea provoca din nou scene apocaliptice în marile orașe. Fermierii polonezi, de pildă, s-au lipit cu săptămânile de punctele de frontieră cu Ucraina.
Prin primăvară, însă, Hans și Pierre își conduceau tractoarele pe tarlalele din fermele lor. Rezolvarea problemelor lor profesionale și economice au lăsat-o în seama șefilor de sindicat, de mari organizații. După cum am spus, acțiunile de protest au fost asumate de aceste organizații, nu au fost spontane. Aceste asociații fac parte din cele două mari structuri COPA&COGECA, active la nivel european.
Deci, nu au fost mișcări spontane. Cu revendicările membrilor în mapă, liderii asociațiilor s-au întâlnit cu politicienii și funcționarii de la Bruxelles, luni de-a rândul, să satisfacă, măcar parțial, revendicările și să dezamorseze energiile protestatare, cu potențial destabilizator. Criza agricolă a intrat în faza funcționărească, mai ales că în iunie au avut loc alegeri pentru Parlamentul European. S-a instalat, pentru un timp, un fel de armistițiu între fermieri și Bruxelles. Ursula von der Layen a fost aleasă din nou președinte ale Comisiei Europene și avem un nou comisar european la Agricultură, pe Christophe Hansen, din Luxemburg.
Alegerile politice din România, din 1 decembrie, au schimbat și componența Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Vezi AICI noii membri ai comisiei. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, își păstrează portofoliul în guvernul Ciolacu 2. Totodată, Barbu a fost reales deputat din partea PSD Olt.
Criza climatică sau de ce e silozul plin pe sfert
Fermierii au protestat la începutul anului împotriva măsurilor de climă și mediu luate de Comisia Europeană în cadrul Pactului Verde ( Green Deal ), dar apoi, mai ales în cea de-a doua jumătate a anului, s-au confruntat cu efectele dramatice ale schimbărilor climatice asupra culturilor agricole și efectivelor de animale. Seceta a făcut ravagii în mai multe regiuni din România, în timp ce Franța s-a confruntat anul acesta cu ploi masive și cu fenomenul de îngheț.
Fermierii români au obținut recolte satisfăcătoare la grâu și orz, dar au înregistrat producții mici, nesemnificative, la floarea soarelui, rapiță și porumb, din cauza secetei prelungite care s-a instalat în lunile iulie și august.
Recoltele slabe cauzate de seceta fără precedent ca număr de zile au scăzut bonitatea multor fermieri români îndatorați la bănci și la furnizorii de inputuri ( semințe și fertilizanți ). Criza climatică s-a transformat în cazul multora dintre ei în criză financiară.
Pe fondul acestei situații defavorabile, Guvernul a decis să amâne termenul de achitare a datoriilor fermierilor către creditori până în august 2025, o măsură contestată de bănci și de companiile furnizoare de servicii pentru fermieri.
Totodată, Guvernul a acordat și un ajutor de maxim 1.000 de lei/ha, fermierilor ale căror culturi agricole au fost distruse de secetă în procent de minim 30%.
Criza din sectorul zootehnic sau Miorița dusă la groapa comună
La jumătatea lunii iulie a fost confirmată în premieră în țara noastră Pesta Micilor Rumegătoare, o boală gravă care afectează efectivele de ovine și caprine. Primul focar a fost confirmat la o fermă comercială din județul Tulcea. Boala s-a extins apoi în județele Constanța, Ialomița și Timiș, numărul focarelor ajungând la un vârf de 62. Au fost sacrificate de echipele sanitare veterinare câteva sute de mii de oi.
Din cauza PMR, clienții care cumpărau oi vii au suspendat tranzacțiile, după prima săptămână a lunii august. Abia în septembrie, una din țările de destinație, Arabia Saudită, a reluat importurile.
La începutul lunii octombrie, ANSVSA a anunțat că au fost stinse toate focarele. La finalul lunii octombrie, și Iordania, cel mai mare client, a trimis vapoarele la Constanța. În noiembrie și decembrie, exporturile de ovine vii ale României pe piețele terțe au fost relansate la cote mari, cu valori de 1 – 3 milioane de euro pentru un transport.
Restricțiile de circulație a animalelor impuse de ANSVSA în contextul epidemic au fost speculate de politicieni extremiști: deputatul Ciprian Ciubuc ( fost AUR, devenit independent după ce a fost exclus din partid, în prezent SOS RO ) a organizat personal proteste ale oierilor în Piața Victoriei din București, unde și-a făcut apariția și Diana Șoșoacă. În prezent, Ciubuc este membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.
Puiul românesc scapă de concurența puiului ucrainean
Uniunea Europeană a încheiat încă din 2014 un tratat comercial cu Ucraina, după ce Rusia a anexat Crimeea. Acest tratat a permis dezvoltarea relațiilor comerciale dintre blocul comunitar și Ucraina. Invazia militară a Rusiei din 24 februarie 2022, a determinat UE să permită fără taxe introducerea de bunuri agroalimentare ucrainene. Fermierii din mai multe țări europene au acuzat frecvent că aceste produse distorsionează piața internă. România s-a aliat aceste tabere. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ) a decis să introducă anul acesta un mecanism de licențiere de import și pentru carnea de pui și pentru ouă din Ucraina, după ce anul trecut a impus același mecanism pentru cereale, semințe de floarea soarelui, făină și zahăr. Deciziile au fost prelungite recent de Guvern până în iulie 2025.
Plafonarea prețurilor la alimentele de bază
MADR a încercat anul acesta să impună plafonarea adaosului comercial la aproape toate produsele agroalimentare, dar a renunțat după ce G4Food a publicat în exclusivitate draftul OUG care urma să reglementeze acest lucru. Reacția vehementă a mediului antreprenorial a determinat ministerul să abandoneze, deocamdată, proiectul și să înființeze un comitet de monitorizare a prețurilor la alimente.
În schimb, Guvernul a prelungit termenul de plafonare a alimentelor de bază până în iunie 2025.
Tratatul UE – Mercosur
În ciuda luărilor de poziție, inclusiv la nivel de stat ( Franța, Italia ), Comisia Europeană a încheiat tratatul comercial cu Mercosur, un document esențial pentru comerțul european. Fermierii din UE se tem să piața va fi invadată de produse agricole ieftine și neconforme din America de Sud. Autoritățile de la Bruxelles speră să deschidă piața sud-americană pentru tehnologia europeană. Și mai speră să contracareze expansiunea Chinei, care, de pildă. a acaparat mare parte din Africa. Înainte ca tratatul să fie semnat, au fost organizate proteste de stradă în Franța și la Bruxelles, dar fără amploarea de la începutul anului. Două mari valuri contestatare sunt pare-se prea mult în același an!
Legea arendei
Pe final de an, vechiul Parlament de la București a adoptat o inițiativă legislativă care fixează la minim 7 ani durata unui contract de arendă. Marile asociații ale fermierilor români au făcut un lobby puternic pe lângă partidele politice ca să atingă acest obiectiv favorabil agricultorilor care lucrează și terenuri arendate. Ei au motivat că o durată de 7 ani le permite să facă investiții și să respecte contractele multianuale încheiate pentru accesarea fondurilor europene. În 23 decembrie însă Avocatul Poporului a contestat legea la Curtea Constituțională a României.
Câteva date statistice
Peste 700.000 de fermieri beneficiază de subvenții agricole. Numărul exploatațiilor agricole este însă de peste 2.800.000. Diferența dintre beneficiari și numărul total al șefilor de exploatații are mai multe explicații:
- Dețin parcele mai mici de 0,3 ha;
- Nu au depus cerere de plată la APIA ( Agenția pentru Plată și Intervenții în Agricultură );
- Sunt proprietari, dar subvențiile sunt încasate de fermierii care lucrează terenul;
Cuantumul subvenției de bază este 96,4 euro/ha. La această subvenție pot fi adăugate alte subvenții, suma finală putând ajunge la 200 de euro.
Producția de grâu comun previzionată pentru 2024: 10.130.000 tone, mai mare decât în 2023, 9.600.000 tone.
Producția de porumb: 7.580.000 tone, față de 8.700.000 tone, în 2023.
Lansare G4Food
Cu voia dumneavoastră reamintesc și că în luna martie 2024 a fost lansat site-ul G4Food, dedicat ”atât publicului larg, cât și companiilor active în sectorul agroalimentar și în industriile conexe acestui sector, companii care doresc să-și comunice viziunea și valorile și să-și prezinte produsele, serviciile și noile tehnologii puse în slujba unei hrane sănătoase, diverse și sustenabile”. G4Food este ”un promotor activ al afacerilor care au ca scop satisfacerea securității alimentare în România și în Uniunea Europeană, cu respectarea standardelor înalte de calitate și a regulilor privind protejarea mediului înconjurător stabilite la nivel european”. Echipa site-ului afirmă că ”Hrana cea de toate zilele este, în fond, un prilej de bucurie pentru toți consumatorii, atât prin gustul și aromele oferite, cât și prin faptul că este consumată, deseori, împreună cu familia și cu prietenii și colegii noștri, prin urmare, vom promova toate afacerile, programele și ideile care vor contribui la această bucurie a papilelor gustative și a convivialității autohtone”.
Lecții învățate?
Fermierii români oare au învățat ceva din acest an plin de peripeții? Cu siguranță au realizat, la fel ca fermierii din toate țările UE, că protestele de stradă pot avea efecte până la cel mai înalt nivel, adică la Bruxelles.
În țară, ei au constatat că presiunile asupra clasei politice și instituțiilor publice le pot determina pe acestea să ia decizii favorabile lor, chiar dacă 2024 a fost un an electoral, când politicienii sunt dispuși să facă multe concesii.
Pe de altă parte, schimbările climatice, tot mai evidente și mai păguboase, nu pot fi stopate prin decizie politică. Împotriva acestor schimbări nu poți lupta dând foc la cauciucuri în centrul Parisului sau blocând Vama Albița cu tractoarele. E nevoie de alte abordări și de o colaborare între fermieri și instituții și între fermieri și experții privați.
Nici împotriva unor boli care afectează animalele fermierii nu pot lupta aliindu-se cu politicieni extremiști ca să protesteze în Piața Victoriei. Trebuie învățate și aplicate cu strictețe normele de biosecuritate.
Or, dacă fermierii vor continua să nege schimbările climatice și existența unor epizootii, alegând să creadă în teoriile conspiraționiste, și vor crede că vor rezolva totul prin protest sau lobby la ministrul Agriculturii, se vor duce într-o fundătură de unde nimeni nu-i va mai salva.
Crizele pot fi depășite prin învățare, comunicare, colaborare, reajustare a afacerilor, flexibilitate.
