foto: Dreamstime/Dusan Kostic
Industria globală de îngrijire a pielii, evaluată la aproximativ 115 miliarde de dolari, se bazează în mare măsură pe ingrediente de origine vegetală. Însă solul din care provin aceste materii prime este tot mai degradat, iar efectele încep să se vadă în calitatea ingredientelor, stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și costurile de producție. Concluzia apare într-un nou raport al mișcării Salvează Solul, intitulat „Solul și îngrijirea pielii: Frumusețea începe de sub picioarele noastre”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Documentul atrage atenția asupra unei legături rareori discutate în industria cosmetică. Eficacitatea extractelor botanice și siguranța aprovizionării depind direct de un sol sănătos, activ biologic. Această resursă se degradează rapid, pe fondul practicilor agricole intensive și al presiunilor climatice.
Potrivit datelor citate în raport, furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, peste 33% din solurile planetei sunt deja degradate. Proiecțiile arată că, dacă modelele agricole actuale continuă, peste 90% dintre soluri ar putea ajunge într-o stare de degradare până în 2050. Pentru o industrie care extrage uleiuri, extracte, minerale și materii prime pentru fermentare direct din agricultură, impactul nu mai este unul marginal, ci un risc structural de afaceri.
„Poți ajusta formula în laborator, dar nu poți compensa la nesfârșit biologia în declin a solului din teren”, avertizează Praveena Sridhar, consilier științific și de politici al mișcării Salvează Solul. „Degradarea solului nu amenință doar ecosistemele, ea amenință calitatea și reziliența ingredientelor de care depinde industria frumuseții”.
Peste 60% din solurile europene sunt clasificate drept nesănătoase
Raportul explică rolul solului ca motor biologic pentru sinteza compușilor vegetali utilizați frecvent în cosmetice, precum polifenolii, flavonoidele, vitaminele și mineralele esențiale. Studiile analizate indică variații semnificative ale nivelului de nutrienți și antioxidanți în funcție de sănătatea solului. Degradarea pe termen lung este asociată cu scăderi clare ale densității minerale a plantelor, în timp ce sistemele de agricultură regenerativă oferă, constant, materii prime botanice cu un conținut mai ridicat de micronutrienți și fitochimice, comparativ cu solurile lucrate convențional.
În acest context, raportul subliniază că standardizarea extractelor în etapa de formulare devine tot mai costisitoare. Sunt necesare suprafețe agricole mai mari, inputuri suplimentare și procese de prelucrare mai intensive pentru a obține aceleași rezultate, pe fondul rarității materiilor prime de calitate și al volatilității crescute a prețurilor.
Problema lanțului de aprovizionare este deja vizibilă, mai ales pentru ingredientele naturale și organice, care au un cost inițial mai ridicat. Pe măsură ce terenurile fertile se reduc și riscurile climatice se accentuează, raportul avertizează asupra apariției unor blocaje, în special pentru brandurile mici și mijlocii, care nu dispun de contracte pe termen lung sau de putere mare de negociere.
Europa este menționată ca una dintre regiunile cele mai expuse. Peste 60% din solurile europene sunt clasificate drept nesănătoase, iar degradarea generează pierderi economice de zeci de miliarde de euro anual. În același timp, produsele de îngrijire a pielii reprezintă cea mai mare categorie din piața de frumusețe a continentului, estimată la 104 miliarde de euro. Raportul descrie astfel o contradicție clară: extinderea dependenței industriei de resurse naturale are loc simultan cu deteriorarea sistemelor care le susțin.
Documentul mai arată că etichetele „natural” sau „organic” nu sunt suficiente pentru a garanta calitatea ingredientelor în lipsa unei atenții reale acordate sănătății solului. Deși certificarea organică limitează utilizarea inputurilor chimice, ea nu evaluează biodiversitatea solului, conținutul de materie organică sau fertilitatea pe termen lung.
În acest context, Salvează Solul solicită o transparență mai mare privind originea ingredientelor și practicile agricole utilizate, investiții sporite în agricultura regenerativă în lanțurile de aprovizionare ale industriei frumuseții și alinierea la noile cadre legislative care tratează solul ca infrastructură critică.
Presiunea pentru schimbare este în creștere și la nivel internațional. În 2025, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a adoptat Rezoluția 007 privind Legea Securității Solului, un prim pas global către recunoașterea legală a protecției solului ca fundament pentru sistemele alimentare, reziliența climatică și industriile dependente de resurse naturale, inclusiv cea a frumuseții.
Raportul concluzionează că viitorul îngrijirii pielii nu va fi decis doar de inovația din laboratoare sau de designul ambalajelor, ci de modul în care industria va trata solul, fie ca pe o resursă consumabilă, fie ca pe un activ biologic esențial pentru calitatea ingredientelor, credibilitatea brandurilor și creșterea pe termen lung.
