Foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană/ Mihai Marinov
Vestea că în apele din România au apărut creveți ar părea una excelentă, dar în relaitate este doar “aparent bună”, scrie pe Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană. Explicația constă în faptul că specia are potențial invaziv. Se numește crevete oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense) și are origini asiatice (“nipponese” înseamnă japonez).
La noi, au ajuns din fosta Uniune Sovietică, unde creveții au fost crescuți ca hrană pentru crapii chinezești, aclimatizați pentru acvacultură. Ulterior, rușii și-au dat seama că și crevetele e bun de mâncat (lucru știut de asiatici de multă vreme) și au început să îl cultive ca atare în crescătorii. Din cauza unor inundații, creveții asiatici de râu au mai și evadat și, treptat, specia și-a extins arealul.
Pe brațul Chilia al Deltei Dunării au fost identificați la finalul lui 2020 și, în prezent, pare că ar fi ajuns în amonte de Galați. Specia tolerează apele salmastre și, spune Aurel Năstase, biolog la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunarii” – INCDDD, creveții ar fi coborât pe Nistru până în Marea Neagră și, apoi, ar fi urcat pe Dunăre.
În nord-vestul Mării Negre se varsă mai multe râuri mari (Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul). Acestea reduc salinitatea mării în zona costieră, permițând deplasarea creveților prin apa salmastră.
Creveții asiatici de râu se înmulțesc rapid, femela putând depune până la 8 ponte într-un an. De asemenea, transmit boli pentru care speciile autohtone de raci nu au dezvoltat imunitate (nici nu ar fi avut când). Creveții asiatici sunt omnivori, însă au o dietă preponderent carnivoră. Așadar, concurează și din acest punct de vedere cu racii și, la nevoie, consumă și icrele peștilor. Totuși, spune biologul Aurel Năstase, creveții nu par să afecteze în mod semnificativ populațiile de pești.
Partea bună este că în Delta Dunării, creveții au dat peste un ecosistem complex, din care nu lipsesc pești de pradă (știuci, șalăi, somni, șamd), vidre sau păsări ihtiofage (egrete, corcodei, cormorani, etc). Toate aceste specii se hrănesc cu creveții asiatici de apă dulce, ponderându-le expansiunea. Așadar, protejarea acestor prădători și a habitatelor în care trăiesc este o măsură eficientă de a ține sub control numărul creveților invazivi, deși, e plauzibil ca aceștia să își extindă arealul în următoarele decenii.
Pe de altă parte, creveții de apă dulce sunt gustoși și pot fi recoltați sustenabil, într-o manieră asemănătoare racilor. Unde mai pui că se și curăță mai ușor decât racii și putem proteja natura dacă îi tragem la tigaie, cu puțin usturoi.
